New York Times: O treime din artileria occidentală trimisă Ucrainei este la reparații în Polonia

26 Nov. 2022, 17:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Nov. 2022, 17:37 // Actual //  bani.md

În Polonia, Comandamentul European al Pentagonului a creat o bază în care sunt reparate armele occidentale pe care Ucraina le-a primit de la parteneri. Și asta pentru că este greu să fie reparate în țara devastată de război, scrie „The New York Times“.

„Trei la sută din cele aproximativ 350 de obuziere de fabricație occidentală predate Ucrainei sunt în stare de nefuncționare ”, au declarat surse din departamentele americane de apărare citate de NYT.

Lucrările la această bază se desfășoară de câteva luni. NYT subliniază că oficiali militari din statele care au livrat armele monitorizează îndeaproape starea acestora.

The Wall Street Journal relatează că SUA vor cumpăra muniție de artilerie de 155 mm pentru Ucraina din Coreea de Sud. În acest fel, Washington intenționează să-și salveze propriile rezerve, care, potrivit oficialilor, au scăzut semnificativ datorită livrărilor către Ucraina.

Echipamente și alte ajutoare militare din țările NATO în valoare de miliarde de dolari – 18,6 miliarde doar din SUA – continuă să curgă înspre Ucraina de când Rusia a lansat invazia în luna februarie, scrie Business Insider.

Alege pachetul pentru afacerea ta GeniusIMM de la UniCredit Bank si poti avea un cashback de 500 de Lei, care acopera costul pachetului timp de un an. Afla mai multe AICI!

Cu toate că bătălia pentru Ucraina a rămas în mare parte un război de uzură al sistemelor de artilerie, s-au utilizat și tehnologii noi și tactici moderne care sunt monitorizate cu atenție pentru a determina ce schimbări au adus acestea pe câmpul de luptă, scrie The New York Times. Una dintre noile tehnologii folosite în Ucraina este și Delta – un sistem de informare în timp real. Rețeaua online poate fi folosită atât de soldați, cât și de oficialii civili și chiar de civili autorizați de autoritățile ucrainene pentru a urmări și distribui detalii cruciale despre mișcările trupelor ruse.

În afară de Delta, printre noile tehnologii testate în Ucraina se numără bărci controlate de la distanță, arme anti-drone numite SkyWiper și o versiune actualizată a unui sistem de apărare antiaeriană construit în Germania pe care armata germană nu a apucat încă să îl folosească.

Ajutoarele letale livrate de Occident în Ucraina constau, în mare parte, din versiuni modernizate ale unor arme mai vechi. Acesta a fost și cazul lansatoarelor de rachete ghidate prin infraroșu cu rază medie de acțiune cunoscute sub numele de IRIS-T.

În războaiele din Irak și Afganistan, „nu foloseam cantități uriașe de muniție și nu ne mișcam într-o viteză atât de mare”, spune generalul australian în rezervă Mick Ryan. „Suntem într-o eră diferită acum și lucrăm la o scară mult mai mare, folosim mai multă muniție și vom pierde mai mult echipament și oameni.” „Ritmul luptelor” din Ucraina va forța industriile să își sporească productivitatea aproape de nivelul înregistrat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit lui Ryan, care a lucrat în Celula de Coordonare Pakistan-Afganistan în cadrul Statului Major Comun al SUA între 2010 și 2011.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.