Vine furtuna imobiliară. Una dintre cele mai importante pieţe de real estate din lume se prăbuşeşte

Piaţa de real estate din Suedia se confruntă cu o scădere accelerată a preţurilor, fiind afectată de cea mai gravă criză imobilară din ultimii 30 de ani. Ceea ce se întâmplă în prezent cu piaţa suedeză ar putea reprezenta soarta pieţelor din interiorul economiilor dezvoltate din întreaga lume, scrie Bloomberg.

Situaţia pieţei imobiliare suedeze a fost alimentată de inflaţia galopantă şi de măsurile luate de marile bănci centrale pentru limitarea acesteia, ceea ce a dus la o scădere a preţului locuinţelor cu 14%. Preţurile au continuat să scadă pentru şapte luni la rând, în condiţiile în care gospodăriile sunt presate puternic de creşterea costului vieţii.

Această prăbuşire a pieţei este cel puţin neobişnuită pentru o ţară în care corecţiile anterioare au fost superficiale şi de scurtă durată, iar tinerii suedezi n-au experimentat niciodată o prăbuşire a imobiliarelor.
La nivel global pieţele de real estate din întreaga lume au început să încetinească, insă scăderile nu au început să îşi facă încă apariţia. Conform prognozelor, în economii precum Marea Britanie sau Noua Zeelandă sunt prevăzute scăderi de până la 20% în cel mai negru scenariu.

„Preţul pentru multe dintre locuinţe a scăzut sub norma generală de preţ, iar competiţia pentru oferte este slabă. Nu ne aşteptăm să vedem o rederesare reală până anul viitor„ a declarat Markus Svanberg, CEO-ul agenţiei imobiliare Lansforsakringar Fastighetsformedling.

În octombrie, indicele HOX, care urmăreşte evoluţia preţurilor pentru locuinţele suedeze a înregistrat o scădere de 3% faţă de luna precedentă. Aceasta este cea mai abruptă scădere din iunie şi până în prezent.
Scăderea preţurilor este condusă de locuinţele deconectate (imobile care nu sunt legate de nicio clădire – n.r), acestea fiind foarte vulnerabile pe măsură ce preţul pentru energie electrică creşte.

Majoritatea analiştilor imobiliari sunt de părere că declinul va continua, iar traiectoria actuală a pieţei indică că toţi banii făcuţi din vânzările realizate în pandemie s-ar putea evapora până la începutul lui 2023.

Temerile analiştilor sunt alimentate şi de faptul că Banca Naţională a Suediei ar urma să majoreze dobânda de referinţă cu 75 de puncte de bază.

Creşterea costurilor de împrumut pune o presiune uriaşă pe proprietarii de imobile, mulţi dintre aceştia urmând să se confrunte cu scadenţe mari ale obligaţiunilor în următorii ani.

Riksbank, banca centrală a Suediei, este de părere că real esatate-ul reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa stabilităţii financiare a ţării şi a îndemnat băncile să fie mai reţinute atunci când vine vorba de acordarea creditelor, afirmând că riscul apariţiei unui val de credite neperformante a crescut puternic.

#imobil #piata #Suedia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.