Ursul rusesc, păcălit de vulpea ucraineană: focar fals de Covid pentru a împiedica ocuparea spitalului din Herson

Urusul rusesc, păcălit de vulpea ucraineană: focar fals de Covid pentru a împiedica ocuparea spitalului

Viclenia de a lupta cu invadatorul pentru a întârzia ocupaţia rusească Hersonului este strategia aleasă de unii medici ai spitalului Tropinka din oraşul recent eliberat, inventând un focar de Covid pentru a împiedica trupele moscovite să intre în incintă. Povestea este spusă în Wall Street Journal şi a fost reluată de Ukrainska Pravda, citată de mediafax.ro.

La începutul ocupaţiei, soldaţii ruşi s-au prezentat la spital cu o cerere de îndepărtare a drapelului ucrainean, dar Leonid Remiga, medic-şef din 1995, a refuzat.

„Poţi să mă împuşti dacă vrei, dar nu o voi face”, a spus doctorul. Ulterior, forţele de ocupaţie s-au întors şi au vrut să transforme locaţia într-un spital militar pentru ruşi.

Remiga a convins personalul să poarte costume de protecţie împotriva Covid-19 şi a spus armatei că nu pot intra din cauza unui focar de coronavirus.

Au acoperit pereţii cu avertismente

Personalul a acoperit pereţii cu avertismente despre infecţii. Tactica a funcţionat, iar soldaţii au plecat.

„Spitalul nostru nu ar putea deveni un spital rusesc”, a spus Remiga, care a decis să rămână în oraş chiar şi după ce soţia şi copiii lui au părăsit Hersonul în aprilie.

Potrivit lui Remiga, după 8 mai, ocupanţii au devenit mult mai duri: au început să închidă, să tortureze şi să omoare cetăţeni. Şi în iunie, ruşii au hotărât să-l concedieze pe medicul-şef, iar în locul lui au numit-o pe asistenta-şefă a spitalului, Larisa Maleta, care, în ciuda faptului că se opune invadatorilor, a ales să accepte slujba.

Până la 1 august, când a decis să părăsească oraşul. În locul ei a fost numită cardiologul Irina Sviridova, care a colaborator cu ruşii, accelerând concedierea medicilor şi trecerea la sistemul de sănătate acreditat de Moscova.

În ultimele zile înainte de retragerea completă a ruşilor din Herson, ocupanţii au ajuns la spital în căutarea unor echipamente de furat, însă angajaţii au luat acasă calculatoare şi alte echipamente.

În cele din urmă, ruşii au reuşit să ia doar un microscop şi o centrifugă. Pe 11 noiembrie, odată cu retragerea Rusiei, steagul ucrainean a fost arborat din nou deasupra spitalului.

#Ucraina #Covid #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.