Angajatorii nu susțin majorarea valorii tichetelor de masă

Angajatorii nu susțin majorarea valorii tichetelor de masă deductibile, pentru anul viitor, așa cum vor autoritățile. Reprezentanții mediului de afaceri resping prevederea din proiectul politicii bugetar fiscale prin care se propune ajustarea valorii nominale deductibile în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare de la 35 lei la 40 de lei – cota minimă și de la 55 lei la 70 de lei cota maximă.

AmCham Moldova propune păstrarea valorii nominale minime a tichetelor de masă, și anume 35 de lei, după cum prevede în prezent Legea cu privire la tichetele de masă. Reprezentanții mediului de afaceri spun că astfel vor fi evitate situațiile în care companiile care se află în dificultăți financiare sau care fac față cu greu la nivelul inflației să nu renunțe la acest instrument de stimulare a angajaților care este un drept oferit acestora. Astfel, se propune expunerea art. 4) alin. (1) în următoarea redacție: ”Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare trebuie să fie cuprinsă între 35 și 70 de lei.” scrie bizlaw.md.

AmCham mai spune că dacă ar fi recalculată valoarea nominală maximă luând ca referință doar rata inflației pentru anul 2021 și 10 luni al anului 2022, reiese că suma nominală maximală urma să fie ajustată la 84 lei. Suplimentar, asociația reiterează necesitatea revenirii la discuțiile asupra scutirii de contribuții de asigurările sociale de stat obligatorii a tichetelor de masă.

#tichete de masa #angajatori #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.