Costul celui mai grandios Campionat Mondial de football din istorie: Între 400 şi 500 de muncitori migranţi au murit

Coordonatorul Cupei Mondiale, Hassan Al-Thawadi, a declarat că între 400 şi 500 de muncitori migranţi au murit ca urmare a lucrărilor efectuate în cadrul proiectelor legate de turneu – o cifră mai mare decât cea anunţată anterior de oficialii qatarezi, scrie CNN.

Într-un interviu cu Piers Morgan, difuzat luni la TalkTV, Al-Thawadi a fost întrebat despre numărul de decese ale muncitorilor migranţi ca urmare a lucrărilor efectuate în cadrul turneului şi a spus: „Estimarea este în jur de 400, între 400 şi 500 de persoane.

În noiembrie 2022, un oficial guvernamental a declarat pentru CNN că au existat trei decese legate de muncă pe stadioanele Cupei Mondiale şi 37 de decese care nu au legătură cu munca.

The Guardian, între timp, a raportat anul trecut că 6.500 de muncitori migranţi din Asia de Sud au murit în Qatar de când ţara a a fost desemnată gazda Cupei Mondiale, în 2010, majoritatea fiind implicaţi în munci periculoase, efectuate adesea în condiţii de căldură extremă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#campionat #pret #migranti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.