Directorul unui fond de investiții și-a acordat un salariu de 1,9 milioane de dolari pe zi

Cine este Chris Hohn

Chris Hohn, fiul unui mecanic auto jamaican, care a emigrat în Marea Britanie în anii 1960, a înființat fondul de investiții TCI în 2003 și a acumulat o avere estimată de Bloomberg la peste 8,2 miliarde de dolari.

El este cunoscut pentru schimbările agresive pe care le promovează la companiile în care investesc.

Hohn este și unul dintre cei mai mari filantropi din Marea Britanie, investind aproape cinci miliarde de dolari în acțiunile caritabile ale copiilor săi.

De asemenea, este interesat de protecția mediului și schimbările climatice. În 2019, el a donat bani către organizația Extinction Rebellion, devenită cunoscută recent, după ce membrii săi au aruncat cu diverse substanțe pe tablouri celebre din marile galerii ale lumii, încercând să atragă atenția asupra crizei climatice. Hohn, în vârstă de 54 de ani, afirmă că are un stil de viață foarte modest, face yoga și este vegetarian.

El a spus că scopul lui nu este să facă bani, ci să îi doneze, pentru că a învățat că nu îi poate lua cu el și că nu aduc fericirea.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că Guvernul ar putea identifica cel puțin un miliard de lei suplimentar pentru bugetul anului 2027 fără a majora TVA la medicamente și produse alimentare, așa cum prevede proiectul noii politici bugetar-fiscale.

În cadrul unei dezbateri organizate de IDIS „Viitorul” și Agenda Națională de Business, expertul a declarat că mediul de afaceri este îngrijorat de intenția autorităților de a crește TVA pentru unele produse esențiale, măsură care, în opinia sa, contravine tendințelor europene.

„Uniunea Europeană a extins posibilitatea aplicării cotelor reduse sau chiar a cotei zero de TVA pentru medicamente, produse alimentare și alte bunuri de strictă necesitate. Republica Moldova, cea mai săracă țară aflată pe drumul aderării la UE, discută exact invers despre majorarea TVA la aceste produse”, a afirmat Ioniță.

Economistul consideră că statul ar trebui să caute venituri suplimentare în alte surse fiscale și a invocat experiența anului 2009, când majorarea repetată a accizelor la produsele din tutun a dus la creșterea semnificativă a încasărilor bugetare.

Potrivit acestuia, în 2009 bugetul încasa circa 130 de milioane de lei din accizele la țigări, în timp ce în 2026 veniturile generate de produsele din tutun sunt estimate la aproximativ 6,3 miliarde de lei, dintre care 5 miliarde de lei provin din accize și 1,3 miliarde de lei din TVA.

„Doar produsele din tutun aduc la buget de peste șase ori mai mult decât toate taxele locale colectate de primării și consiliile raionale”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că există rezerve suplimentare de venituri în sectorul produselor cu nicotină. El afirmă că țigările clasice rămân subimpozitate comparativ cu multe state europene, în timp ce produsele din tutun încălzit sunt suprataxate, fapt care stimulează cumpărăturile din afara țării și afectează comerțul legal.

Totodată, economistul atrage atenția asupra pliculețelor cu nicotină, o piață aflată în expansiune care, potrivit lui, nu este supusă unui regim de accizare comparabil cu cel aplicat altor produse care conțin nicotină.

În opinia sa, o reformă fiscală coerentă ar trebui să includă majorarea accizelor pentru produsele subimpozitate, introducerea accizelor acolo unde există lacune legislative, eliminarea suprataxării unor produse și armonizarea întregului sistem de accizare a produselor cu nicotină.

„O asemenea abordare poate aduce cel puțin un miliard de lei suplimentar anual la bugetul public”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.