Interviu exclusiv cu Serghei Carapunarlî, despre sechestrarea, înghețarea și confiscarea proprietăților obținute ilegal

Săptămânal, societatea noastră este informată despre bunuri și proprietăți de lux obținute ilegal, pe care statul a reușit să le sechestreze în urma unor investigații în cadrul dosarelor penale. Puțini însă, cunosc despre rolul determinant al Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) în identificarea și conservarea acestora.

Serghei Carapunarlî, directorul ARBI, a prezentat în cadrul unui interviu amplu detalii despre activitatea Agenției și despre modul în care are loc recuperarea bunurilor infracționale.

Potrivit lui Serghei Carapunarlî, până la crearea ARBI, persoanele care obțineau venituri imense din activități ilegale, după ispășirea pedepsei penale puteau folosi aceste bunuri. După 2017, când a fost creată Agenția, lucrurile au luat o altă întorsătură. Astăzi, printre proprietățile sechestrate de ARBI se numără conturi bancare, mașini, aeronave, imobile sau chiar iahturi.

De asemenea, sechestru se aplică și asupra bunurilor culturale: picturi, sculpturi, instrumente muzicale. Astfel, este necesară asigurarea condițiilor speciale pentru a păstra aceste lucruri.

Serghei Carapunarlî a mai dezvăluit că în Republica Moldova există cazuri în care infractorii investesc în criptomonede banii obținuți în mod ilegal.

„Avem cazuri de sechestru a activelor în criptomonede. În acest sens, am înființat și un portmoneu specific, le administrăm. Însă, spre regret, în prezent, Republica Moldova nu deține reglementări în domeniul criptomonedei,” spune șeful ARBI.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proceduri #ARBI #sechestru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a declarat în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive că autoritățile se află în plin proces de monitorizare a impactului înghețurilor tardive asupra culturilor agricole, iar în perioada imediat următoare vor fi întreprinse acțiuni de evaluare oficială a pagubelor.

„Cu siguranță, suntem în discuții foarte strânse cu sectorul, inclusiv prin intermediul direcțiilor agricole raionale, care ne oferă suport în monitorizarea din teren. Astăzi este prematur să oferim o cifră exactă a culturilor compromise, dar agricultorii au început deja să intervină pentru a reduce riscurile”, a afirmat ministra.

Catlabuga a menționat că în unele raioane, fermierii aplică metode de protecție împotriva înghețului. Un exemplu este instalarea unei mori de vânt în Drochia, utilizată pentru diminuarea efectului temperaturilor negative într-o livadă de cireși.

„Agricultorii aplică tehnologii moderne de prevenție, au stații meteo proprii și sunt foarte vigilenți. Următoarea noapte va fi una decisivă, din punct de vedere al temperaturilor. Suntem în contact direct cu ei și urmărim situația pas cu pas”, a spus ministra.

Autoritățile intenționează să convoche săptămâna viitoare o ședință cu direcțiile agricole din teritoriu, pentru a centraliza datele privind daunele. Ulterior, va fi inițiată procedura oficială de constatare a pagubelor, pe baza căreia Guvernul va decide ce măsuri de sprijin pot fi aplicate.

„Da, este grav. E o problemă reală. Nu ne ascundem în fața calamităților. Vom încerca să definitivăm rapid rezultatele din teren pentru a identifica soluții concrete și măsuri de recunoaștere”, a conchis Ludmila Catlabuga.