Interviu exclusiv cu Serghei Carapunarlî, despre sechestrarea, înghețarea și confiscarea proprietăților obținute ilegal

Săptămânal, societatea noastră este informată despre bunuri și proprietăți de lux obținute ilegal, pe care statul a reușit să le sechestreze în urma unor investigații în cadrul dosarelor penale. Puțini însă, cunosc despre rolul determinant al Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) în identificarea și conservarea acestora.

Serghei Carapunarlî, directorul ARBI, a prezentat în cadrul unui interviu amplu detalii despre activitatea Agenției și despre modul în care are loc recuperarea bunurilor infracționale.

Potrivit lui Serghei Carapunarlî, până la crearea ARBI, persoanele care obțineau venituri imense din activități ilegale, după ispășirea pedepsei penale puteau folosi aceste bunuri. După 2017, când a fost creată Agenția, lucrurile au luat o altă întorsătură. Astăzi, printre proprietățile sechestrate de ARBI se numără conturi bancare, mașini, aeronave, imobile sau chiar iahturi.

De asemenea, sechestru se aplică și asupra bunurilor culturale: picturi, sculpturi, instrumente muzicale. Astfel, este necesară asigurarea condițiilor speciale pentru a păstra aceste lucruri.

Serghei Carapunarlî a mai dezvăluit că în Republica Moldova există cazuri în care infractorii investesc în criptomonede banii obținuți în mod ilegal.

„Avem cazuri de sechestru a activelor în criptomonede. În acest sens, am înființat și un portmoneu specific, le administrăm. Însă, spre regret, în prezent, Republica Moldova nu deține reglementări în domeniul criptomonedei,” spune șeful ARBI.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proceduri #ARBI #sechestru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.