Interviu exclusiv cu Serghei Carapunarlî, despre sechestrarea, înghețarea și confiscarea proprietăților obținute ilegal

Săptămânal, societatea noastră este informată despre bunuri și proprietăți de lux obținute ilegal, pe care statul a reușit să le sechestreze în urma unor investigații în cadrul dosarelor penale. Puțini însă, cunosc despre rolul determinant al Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) în identificarea și conservarea acestora.

Serghei Carapunarlî, directorul ARBI, a prezentat în cadrul unui interviu amplu detalii despre activitatea Agenției și despre modul în care are loc recuperarea bunurilor infracționale.

Potrivit lui Serghei Carapunarlî, până la crearea ARBI, persoanele care obțineau venituri imense din activități ilegale, după ispășirea pedepsei penale puteau folosi aceste bunuri. După 2017, când a fost creată Agenția, lucrurile au luat o altă întorsătură. Astăzi, printre proprietățile sechestrate de ARBI se numără conturi bancare, mașini, aeronave, imobile sau chiar iahturi.

De asemenea, sechestru se aplică și asupra bunurilor culturale: picturi, sculpturi, instrumente muzicale. Astfel, este necesară asigurarea condițiilor speciale pentru a păstra aceste lucruri.

Serghei Carapunarlî a mai dezvăluit că în Republica Moldova există cazuri în care infractorii investesc în criptomonede banii obținuți în mod ilegal.

„Avem cazuri de sechestru a activelor în criptomonede. În acest sens, am înființat și un portmoneu specific, le administrăm. Însă, spre regret, în prezent, Republica Moldova nu deține reglementări în domeniul criptomonedei,” spune șeful ARBI.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proceduri #ARBI #sechestru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În cadrul campaniei „Moldova care ne unește”, cetățenii Republicii Moldova au fost întrebați ce obiecte, persoane sau valori se asociază cel mai mult cu țara lor. Răspunsurile au scos în evidență o combinație de tradiții, simboluri culturale, dar și aspirații sociale.

Pentru mulți, Moldova înseamnă familie, copii fericiți și un trai decent. Alții au pus accent pe tradițiile și cultura populară. „Tradițiile, în primul rând. Poporul Moldovei și cât e de primitor”, a afirmat un alt intervievat.

„Mâncarea noastră tradițională, foarte gustoasă, dar chiar tradițiile noastre sunt frumoase”, a declarat o tânără. Un alt respondent a completat: „Mămăliga, muzică, nunți”.

Printre răspunsuri s-au regăsit și repere istorice și culturale. Cetățenii au menționat „Ștefan cel Mare, mâncarea națională, limba română”, dar și locuri simbolice: „Orheiul Vechi, Soroca și Chișinăul, pentru că aici locuiesc de când sunt mică, aici m-am născut și asta e casa mea”.

Un alt element care definește Moldova, în opinia oamenilor, este spiritul comunitar. „Cu un spirit bun de dispoziție, de atitudine, pozitivism aș zice, sper bunătate și suport emoțional”, a subliniat o femeie.

„Vin, bineînțeles, vinul nostru este cel mai bun”, a completat o altă persoană.

Vox-ul realizat în cadrul campaniei „Moldova care ne unește” scoate în prim-plan legătura puternică a oamenilor cu tradițiile, dar și dorința ca Moldova să fie asociată cu bunăstarea și unitatea.

#Moldova care ne unește