Independență energetică! Moldova dă Transnistriei gazul pe care-l cumpăra cu 742 USD și ia de pe bursă cu 1500 de euro

Livrările de gaze rusești către Europa de Est prin Turk Stream s-au majorat de la 1 decembrie cu 40% sau aproximativ 135 GWh/zi, cantitățile suplimentare ajungând, în urma tranzacțiilor și swap-urilor efectuate, în Republica Moldova și Ucraina, care importă gaze atât prin România, cât și prin Ungaria.

Dacă la finalul lunii trecute, prin punctul de interconectare dintre Bulgaria și Turcia de la Strandzsha, intrau în Europa 325 GWh/zi, începând cu 1 decembrie volumele s-au majorat la 460 GWh/zi, scrie profit.ro.

Drept urmare, și volumul de gaz care a intrat în România, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă, a crescut de la aproximativ 50 GWh/zi la aproximativ 150 GWh/zi. Jumătate din cantitatea suplimentară ajunge în Republica Moldova, via Ucraina.

Au existat și două zile, 3 și 4 decembrie, în care România a exportat direct gaze Chișinăului, prin punctul de interconectare de la Ungheni, aproximativ 12,5 GWh/zi. În plus, Ungaria și-a majorat importurile via România de la aproximativ 55 GWh/zi la finalul lunii noiembrie la aproape 70 GWh/zi în primele zile ale acestei luni.

Ucraina nu importă în prezent numai gaze din România, ci și din Ungaria. Dacă luna trecută, în Ungaria ajungeau, pe ruta Bulgaria-Serbia, 110 GWh/zi din gazul rusesc din Turk Stream, începând cu luna decembrie, cantitatea s-a majorat la 170 GWh/zi.

Din acestea, peste 50 GWh/zi sunt exportate în Ucraina. Gazul care ajunge din Ungaria în Ucraina nu este neapărat destinat consumului, ci poate fi și depozitat de companii și traderi în sistemul de înmagazinare ucrainean.

Regiunea pare a fi inundată cu gaz în prezent, în Bulgaria intrând suplimentar și aproximativ 50 GWH/zi din gazoductul TAP. Volumele prin punctul de interconectare de la Komotini (Grecia/Bulgaria) s-au majorat de la 38 GWh la finalul lunii trecute la 88 GWh/zi în primele zile ale lunii decembrie, aceasta fiind indicată de presă ca fiind sursa gazului care ajunge în Republica Moldova.

Grecia, în schimb, și-a majorat, la rândul ei, importurile de gaze via Bulgaria, prin celălalt punct de interconectare, de la Kulata: de la 8 GWh/zi la 42 GWh/zi, acesta fiind foarte probabil tot gaz rusesc.

În plus, gazul intrat în Europa, deși este rusesc, este proprietatea unor companii și traderi internaționali, care au semnate contracte cu Gazprom.

Majorarea livrărilor prin Turk Stream arată însă că principala sursă a gazului suplimentar care tranzitează regiunea rămâne Rusia.

Evoluția fluxurilor fizice dintre Bulgaria și România prin punctul de la Giurgiu-Ruse

Miercuri, în România intrau aproximativ 150 GWh de gaze, din care 110 GWh erau reexportați, 45 GWh în Republica Moldova (via Ucraina) și 65 GWh către Ungaria.

Guvernul Republicii Moldova a decis ca peste 90% din gazul pe care încă îl mai primește direct de la Gazprom să îl aloce Transnistriei, pentru alimentarea centralei de energie electrică Moldgres, care urmează a livra electricitate Moldovei de Vest. Prețul gazului livrat este de 742 USD pentru mia de metri cubi. Prețul spot al gazului a ajuns astăzi la 1500 euro pentru mia de metri cubi.

Potrivit vicepremierului Andrei Spânu, obligația de a achita prețul către gigantul rus va reveni regiunii transnistrene. Partea de vest a Republicii Moldova (inclusiv Chișinăul) va fi alimentată cu gaz cumpărat de pe piața liberă, și importat via România și Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.