Independență energetică! Moldova dă Transnistriei gazul pe care-l cumpăra cu 742 USD și ia de pe bursă cu 1500 de euro

09 Dec. 2022, 16:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Dec. 2022, 16:54 // Actual //  bani.md

Livrările de gaze rusești către Europa de Est prin Turk Stream s-au majorat de la 1 decembrie cu 40% sau aproximativ 135 GWh/zi, cantitățile suplimentare ajungând, în urma tranzacțiilor și swap-urilor efectuate, în Republica Moldova și Ucraina, care importă gaze atât prin România, cât și prin Ungaria.

Dacă la finalul lunii trecute, prin punctul de interconectare dintre Bulgaria și Turcia de la Strandzsha, intrau în Europa 325 GWh/zi, începând cu 1 decembrie volumele s-au majorat la 460 GWh/zi, scrie profit.ro.

Drept urmare, și volumul de gaz care a intrat în România, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă, a crescut de la aproximativ 50 GWh/zi la aproximativ 150 GWh/zi. Jumătate din cantitatea suplimentară ajunge în Republica Moldova, via Ucraina.

Au existat și două zile, 3 și 4 decembrie, în care România a exportat direct gaze Chișinăului, prin punctul de interconectare de la Ungheni, aproximativ 12,5 GWh/zi. În plus, Ungaria și-a majorat importurile via România de la aproximativ 55 GWh/zi la finalul lunii noiembrie la aproape 70 GWh/zi în primele zile ale acestei luni.

Ucraina nu importă în prezent numai gaze din România, ci și din Ungaria. Dacă luna trecută, în Ungaria ajungeau, pe ruta Bulgaria-Serbia, 110 GWh/zi din gazul rusesc din Turk Stream, începând cu luna decembrie, cantitatea s-a majorat la 170 GWh/zi.

Din acestea, peste 50 GWh/zi sunt exportate în Ucraina. Gazul care ajunge din Ungaria în Ucraina nu este neapărat destinat consumului, ci poate fi și depozitat de companii și traderi în sistemul de înmagazinare ucrainean.

Regiunea pare a fi inundată cu gaz în prezent, în Bulgaria intrând suplimentar și aproximativ 50 GWH/zi din gazoductul TAP. Volumele prin punctul de interconectare de la Komotini (Grecia/Bulgaria) s-au majorat de la 38 GWh la finalul lunii trecute la 88 GWh/zi în primele zile ale lunii decembrie, aceasta fiind indicată de presă ca fiind sursa gazului care ajunge în Republica Moldova.

Grecia, în schimb, și-a majorat, la rândul ei, importurile de gaze via Bulgaria, prin celălalt punct de interconectare, de la Kulata: de la 8 GWh/zi la 42 GWh/zi, acesta fiind foarte probabil tot gaz rusesc.

În plus, gazul intrat în Europa, deși este rusesc, este proprietatea unor companii și traderi internaționali, care au semnate contracte cu Gazprom.

Majorarea livrărilor prin Turk Stream arată însă că principala sursă a gazului suplimentar care tranzitează regiunea rămâne Rusia.

Evoluția fluxurilor fizice dintre Bulgaria și România prin punctul de la Giurgiu-Ruse

Miercuri, în România intrau aproximativ 150 GWh de gaze, din care 110 GWh erau reexportați, 45 GWh în Republica Moldova (via Ucraina) și 65 GWh către Ungaria.

Guvernul Republicii Moldova a decis ca peste 90% din gazul pe care încă îl mai primește direct de la Gazprom să îl aloce Transnistriei, pentru alimentarea centralei de energie electrică Moldgres, care urmează a livra electricitate Moldovei de Vest. Prețul gazului livrat este de 742 USD pentru mia de metri cubi. Prețul spot al gazului a ajuns astăzi la 1500 euro pentru mia de metri cubi.

Potrivit vicepremierului Andrei Spânu, obligația de a achita prețul către gigantul rus va reveni regiunii transnistrene. Partea de vest a Republicii Moldova (inclusiv Chișinăul) va fi alimentată cu gaz cumpărat de pe piața liberă, și importat via România și Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.