Scandalul vicepreședintelui Parlamentului UE, Eva Kaili: Grecia i-a pus proprietățile sub sechestru

12 Dec. 2022, 15:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Dec. 2022, 15:51 // Actual //  bani.md

Proprietațile din Grecia ale Evei Kaili, vicepreședintă a Parlamentului European (PE), au fost puse sub sechestru de autoritățile elene în contextul anchetei lansate de autoritățile belgiene privind spălarea de bani și corupția din cadrul PE, a declarat luni o sursă locală pentru Reuters.

Patru persoane au fost arestate și acuzate de „participare la o organizație infracțională, spălare de bani și corupție”, au anunțat procurorii belgieni într-un comunicat.

Aceștia nu au dat numele suspecților, dar o sursă apropiată de caz a declarat că printre acuzați se află și socialista elenă Kaili. Procurorii belgieni au percheziționat vineri 16 case și au confiscat 600.000 de euro la Bruxelles.

Parlamentul European a anunțat în weekend că a suspendat-o pe Kaili din funcție. Partidul socialist grec PASOK a spus că a expulzat-o din rândurile formațiunii.

Credibilitatea Uniunii Europene este în pericol, au avertizat luni miniștrii de externe ai UE, în urma acuzațiilor potrivit cărora Qatarul a oferit bani și cadouri unor oficiali ai Parlamentului European pentru a influența procesul decizional.

„Acesta este un incident incredibil care trebuie să fie clarificat complet cu toată forța legii”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock, la sosirea la Bruxelles pentru o întâlnire cu omologii săi din UE. „Este vorba despre credibilitatea Europei”, a adăugat ea.

Ministrul irlandez al afacerilor externe, Simon Coveney, și-a exprimat și el îngrijorarea. „Este o situație nocivă. Trebuie să lămurim lucrurile”.

Acuzațiile de corupție la adresa vicepreședintelui Parlamentului European sunt un motiv de „maximă îngrijorare „, a declarat luni președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Acuzațiile reprezintă un motiv de maximă îngrijorare, sunt foarte grave”, a declarat ea presei, reiterând că propune, de asemenea, crearea unui organism de etică independent pentru instituțiile UE.

Procurorii belgieni au spus că suspectau de luni de zile că un stat din Golf încearcă să cumpere influență la Bruxelles. O sursă care cunoaște cazul a declarat că statul în cauză este Qatar.

Cine este Eva Kaili

Eva Kailia are 44 de ani și s-a născut la Salonic, în Grecia. Eva Kaili a fost prezentatoare de știri și jurnalistă a postului de televiziune MEGA din Grecia în perioada 2004-2007.

Din 2007 și-a început cariera politică în țara natală, fiind timp de cinci ani deputat în Parlamentul elen.

În perioada 2013-2014 a fost președintele Centrului pentru egalitatea de gen din cadrul Ministerului grec de Interne. Din 2014, este membru ales în Parlamentul European din partea Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!