O nouă metodologie, probleme vechi! Cei care s-au deconectat de la căldură au primit facturi uriașe

Cetățenii care s-au debranșat de la sistemul centralizat continuă să achite pentru un serviciu de care nu mai beneficiază, iar plata ajunge și la 30% la unele blocuri. Termoelectrica, ieri, într-un comunicat de presă anunța că a fost elaborată o nouă metodologie pentru cei care s-au debranșat de la sistemul centralizat de încălzire.

Unii locatari susțin că deși economisesc pe gaz, achită pentru țeava Termoelectrica care trece prin apartament. Este vorba de sume care ajung și la 1000 de lei per apartament.

„Noua metodologie vine să asigure repartizarea echitabilă între locatarii blocurilor a costurilor pentru energia termică și să susțină fiabilitatea sistemului centralizat de încălzire, care este cel mai rentabil din punct de vedere al utilizării eficiente a combustibilului primar (gaze naturale, combustibil alternativ). Încălzirea centralizată, în special în regim de cogenerare a energiei electrice și termice, soluționează problema consumului rațional de resurse energetice, în condițiile crizei actuale”, se arată în comunicatul Termoelectrica.

Directorul Termoelectrica, Vasile Leu a declarat pentru BANI.MD că: „plata este individuală pentru fiecare bloc locativ. Asta și e scopul că metodologia face calculul pentru fiecare locuință, în cazul în care sunt două blocuri identice și în unul nu este debranșat niciun consumator, iar în altul sunt debranșați. De regulă plata este de 10-15% pentru apartamentele debranșate. Fiecare consumator va vedea în factură”.

Potrivit lui Leu, Termoelectrica nu percepe plăți suplimentare. „Fiecare bloc locativ are echipament de măsurare a energiei termice, respectiv volumul de energie termică livrat în bloc atât se repartizează. Altceva că acum s-a schimbat metodologia de repartizare. Cu cât mai mulți locatari dintr-un bloc sunt deconectați de la căldură cu atât mai mare este plata și mai sunt detalii. De exemplu dacă blocul are subsol sau nu. Plata la unele locuințe ajunge și la 20 – 30%”, a punctat directorul Termoelectrica.

În 2021, deputatul PAS, Dan Perciun, a depus o sesizare la Curtea Constituţională privind constituţionalitatea hotărârii de Guvern. Ulterior Curtea s-a expus și a spus că o asemenea plată trebuie să fie în baza unei metodologii transparente.

„Curtea Constituțională a spus că nu erau argumente clare pentru această plată, că în principiu această plată dare trebuie să fie în baza unei metodologii clare transparente. Acuma Ministerul Infrastructurii a pregătit o metodologie și au împins-o prin CSE. E o metodologie stufoasă în care este prezentat și un studiu. Curtea nu a spus că o asemenea plată nu poate fi de principiu și că la acea etapă nu existau argumente clare care să explice de ce în diferite circumstanțe consumatorii plătesc aceiași sumă și de ce e 10%. Curtea nu a anulat posibilitatea prevederea unei plăți, dar a cerut un cadru mai clar care să o reglementeze în ce situații cine țiț cât achită. Că metodologia e bună sau nu e un subiect de discuție”, spus pentru BANI.MD, Dan Perciun.

L-am contactat pe ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu e menționat: „Curtea Constituțională a obligat sa se revadă mecanismul. A fost creat un grup de lucru care a elaborat un mecanism mai echitabil”.

Ce spunea Dan Perciun în 2021 când sesiza Curtea Constituțională

„Oamenii în dorința de a economisi niște bani au ales pe parcursul anilor să se deconecteze de la încălzirea centralizată, care costă foarte scump, și să -și reducă cheltuielile în sezonul rece – încălzindu-se autonom. Acest lucru este de înțeles în condițiile pensiilor și salariilor noastre foarte mici. Costurile pentru încălzire afectează foarte mult bugetul familiei și de aceea mulți oameni au ales să se încălzească de sine stătător”, spunea Perciun la acea vreme.

Plata pentru cei deconectați de la sistemul centralizat de încălzire a fost instituită printr-o Hotărâre de Guvern

HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 191 din 19.02.2002

„În cazul deconectării integrale a apartamentului de la sistemul centralizat de încălzire, consumatorul va achita plata pentru încălzire, în mărime de 10 % din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului…. în cazul în care în blocul locativ nu există încăperi tehnice, iar în apartamentul deconectat de la sistemul centralizat de încălzire nu există coloane de încălzire tranzitorii, începînd cu 1 iunie 2016, consumatorul va achita plata pentru încălzirea încăperilor deconectate, în mărime de 5% din costul energiei termice.”

Ultimele date statistice relevă că în Chişinău s-au debranșat pe parcursul anilor până în prezent circa 24,9 mii de apartamente din totalul de circa 209 mii conectate, respectiv în municipiul Bălţi peste 4,1 mii de apartamente din totalul de 32,4 mii apartamente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#facturi #Energie #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.