Fals în declarație sau minte de îngheață apele? Nemerenco: „Am avut venituri de 15 mii de euro”

Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco susține că înainte de a fi numită șefă la Sănătate a avut un salariu de 20 de ori mai mare (15-16 mii de euro) față de cel pe care îl încasează în prezent. „Pentru o funcție, care, după majorare salariul brut va constitui de 19 mii de lei”.

„Am venit dintr-un mediu cu venituri mai bune și o viața mai calmă”, a punctat Nemerenco la emisiune „Freedom” de la TV8.

Întrebată de ce a renunțat la salariul fabulos pentru funcția de ministru, aceasta a spus că e într-un proces de învățare.

„Eu din anul 1997 sunt într-o permanentă învățare și am avut ocazia să învăț foarte multe și sunt foarte recunoscătoare absolut celor care au investit în mine și am avut noroc de training-uri de nota 10 peste hotare. Am lucrat și OMS, am construit, am lucrat. Mi-ar părea rău să nu aduc aici ceea ce am învățat acum într-o perioadă destul de grea cunoscând atâta lume bună în străinătate. Sun foarte importante cunoștințele. Și este vital ca în această perioadă grea să aducem investiții în țară”, a precizat Nimerenco.

Realitatea.md a consultat declarația pe venit a ministrului Nemerenco și nu conicide cu cifrele afirmate de aceasta în cadrul emsiunii, că ar fi încasat venituri de 15 mii de euro/lunar.

În declarația de avere pentru 2018, Ala Nemerenco a indicat mai multe surse de venit. Astfel, venitul anual de:

5179 de lei de la AO Centrul de Inovare și Politici, peste 16 mii de euro de la Ala GFA Consulting Group, Hamburg, Germania, de la Organizația Mondială a Sănătății a ridicat 18 mii de dolari, salariul de aproape 55 de mii de lei de la USMF „Nicolae Testemițanu”, îndemnizație de consilier municipal în Consiliul Municipal Chișinău – 10 749 de lei, pensia de la CNAS, în sumă de peste 48 de mii de lei. Or, dacă un calcul elementar arată că a încasat 788 de mii de lei, iar lunar suma se ridică la 65 de mii de lei sau puțin peste trei mii de euro.

Și în declarația de avere pentru 2019, Ala Nemerenco declară mai multe surse de venit:

De la GFA Consulting Group din Germania a obținut peste 11 700 de euro, 5 500 de dolari de la OMS, de la Consiliul Sănătății din Franța au venit peste 3500 de lei, pentru funcția de ministră a Sănătății a ridicat de puțin peste 100 de mii de lei, de la USMF „Nicolae Testemițanu” a primit în jur de 30 de mii de lei, îndemnizația de consilier municipal de puțin peste o mie de lei, pensia de la CNAS a fost de aproape 58 de mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.