Guvernul a aprobat mai multe amendamente la Politica Fiscală pentru anul 2023

Cabinetul de Miniștri a aprobat astăzi în cadrul ședinței de astăzi mai multe amendamente la Politica Fiscală și Vamală pentru anul 2023. Inițiativele aprobate au drept scop îmbunătățirea mediului de afaceri și asigurarea condițiilor echitabile pentru desfășurarea activităților antreprenoriale, scrie Realitatea.md.

Principalele propuneri acceptate de către Guvern vizează simplificarea condițiilor de desfășurarea a activităților independente. Totodată, Executivul a aprobat amendamentul privind introducerea unui nou regim fiscal pentru agenții economici ce desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor feroase și neferoase.

Printre propunerile aprobate de miniștri se regăsește și introducerea prețului de referință la vânzarea țigaretelor și a țigărilor de foi. În cadrul unui comunicat, Asociația Businessului Europeană a salutat decizia, menționând că implementarea mecanismului privind prețurile de referință va garanta venituri fiscale la bugetul de stat stabile și previzibile, asigurând concurența loială pentru toți agenții economici și contribuind la realizarea eficientă a politicilor de stat.

Potrivit EBA, implementarea prețurilor de referință va garanta stabilirea unui nivel obiectiv al prețului de referință care să corespundă realităților economice ale Republicii Moldova. Totodată, ca urmare a majorării accizelor va fi asigurată majorarea prețurilor la țigarete și, interzicerea declarării și comercializării a produselor de tutun sub nivelul valorii de referință. Asociația EBA și-a exprimat speranța că proiectul va fi susținut și de Parlamentul Republicii Moldova.

La fel, Guvernul a aprobat menținerea mecanismului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice în mărime de 12% pe venitul anual impozabil, astfel se renunță la încă o treaptă de impozitare de 18%. Un alt amendament aprobat de miniștri prevede aplicarea scutirii de TVA la serviciile poștale.

De asemenea,ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi a menționat că au fost propuse și acceptate câteva inițiative pentru a asigura condiții echilibrate de dezvoltare a mediului de afaceri, precum și îmbunătățirea și simplificarea mecanismelor fiscale naționale.

#EBA #politica fiscală #tutun #tigarete #vanzare #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.