VIDEO În straja societății și „Primul la datorie!” – MAI își prezintă activitatea în cele zece luni de război

Ministerul Afacerilor Interne a lansat „Primul la datorie” – un scurtmetraj care reflectă acțiunile întreprinse de sistemul afacerilor interne din Moldova, în scopul apărării patriei, încă din primele clipe ale războiului din Ucraina.

Ziua de 24 februarie a jucat un rol crucial nu doar pentru țara vecină, dar și pentru Republica Moldova. Toate subdiviziunile MAI și-au unit forțele și au acționat prompt, în comun, pentru a asigura integritatea frontierelor și respectarea ordinii publice.

La modul practic, videoclipul de 7 minute reprezintă bilanțul activității MAI din februarie până în prezent.

„Într-o lume în care cu greu mai distingi adevărul de fals, unde realitatea poată fi distorsionată de știri false, unde războiul invizibil dezvoltă fronturi de luptă la care cu greu te aștepți, unde întâlnești propagandă la tot pasul, în această realitate volatilă, MAI a decis să se prezinte singur și să arate ce a întreprins pentru cetățenii Republicii Moldova, din primul moment de război”, a declarat ministrul afacerilor interne, Ana Revenco.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Scurtmetrajul este constituit din imagini reale, surprinse în timpul multiplelor crize prin care a trecut țara noastră în cele zece luni de război: începând cu valul de refugiați, criza energetică, blocajul transportului de mărfuri, rachetele prăbușite pe teritoriul Moldovei și terminând cu protestele antiguvernamentale. Totodată, filmul prezintă măsurile de ordine publică și securitate socială care au fost întreprinse în această perioadă.

Prin intermediul acestui film, MAI le amintește cetățenilor că, dincolo de greutăți și provocări, sistemul afacerilor interne va fi mereu pe linia întâi, „Primul la datorie!”.

Scurtmetrajul a fost realizat cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer din Republica Moldova.

#scurt metraj #primul la datorie #razboi #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.