Lumea crypto mai primeşte o lovitură: Core Scientific, o platformă de minat bitcoin din SUA, a cerut falimentul

Core Scientific, una dintre cele mai mari platforme de minat bitcoin cotate la bursă în Statele Unite a cerut intrarea în faliment, în timp ce companiile se luptă cu scăderea preţurilor la jetoane şi cu creşterea costurilor pentru activitatea de producere a criptomonedelor, care necesită un consum mare de energie, raportează Financial Times.
Compania a declarat că intenţionează să continue să funcţioneze şi să producă bitcoin în timp ce va încerca să ajungă la un acord de restructurare cu finanţatorii săi.

Platforma de minat criptomonede cotată la Nasdaq este un element constitutiv al indicelui Russell 2000, un indice de referinţă larg răspândit al companiilor americane mai mici, ceea ce înseamnă că falimentul său va afecta portofoliile multor investitori şi va adânci problemele industriei crypto.

Valoarea sa de piaţă a atins aproape 3 miliarde de dolari în aprilie, dar de atunci a scăzut la mai puţin de 100 de milioane de dolari, potrivit datelor FactSet.

Acţiunile Core Scientific au scăzut cu 98% în acest an.

„Depunerea acestor dosare a fost necesară din cauza scăderii performanţelor operaţionale şi a lichidităţilor companiei, care au fost afectate de scăderea prelungită a preţului bitcoin [şi] de creşterea costurilor energiei electrice”, a precizat Core Scientific într-o declaraţie.

Preţul bitcoin, cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu peste 65% în acest an în raport cu dolarul, atingând minimele ultimilor doi ani.

#crypto #faliment #platforma

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar al Republicii Moldova a ajuns, în primele cinci luni ale anului 2025, la 6,83 miliarde de lei – în creștere față de luna aprilie, când era de 3,91 miliarde lei. Datele oficiale publicate de Ministerul Finanțelor arată o majorare accelerată a cheltuielilor, în timp ce veniturile nu țin pasul cu ritmul de creștere.

În perioada ianuarie–mai, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 29,5 miliarde lei, în timp ce cheltuielile și activele nefinanciare s-au ridicat la 36,35 miliarde lei – cu 19,2% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru acoperirea decalajului, autoritățile s-au bazat în principal pe împrumuturi de pe piața internă, în valoare de 9,9 miliarde lei. Sursele externe, însă, au înregistrat un sold negativ de 3,7 miliarde lei, semn că sprijinul extern întârzie sau este insuficient pentru a susține planul bugetar actual.

Chiar dacă bugetul asigurărilor sociale a fost executat cu un excedent de peste 1,3 miliarde lei, iar veniturile în acest sector au crescut cu 18,1%, efortul bugetar general este puternic afectat de cheltuielile tot mai mari.

Și în cazul fondurilor pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală s-a înregistrat un deficit important – de aproape 1,5 miliarde lei, în ciuda unei creșteri a veniturilor cu peste 26% față de anul precedent.

Executivul anunță că soldurile disponibile în conturile publice, la 31 mai, totalizau 5,46 miliarde lei, dintre care doar 1 miliard provin din proiecte finanțate din surse externe.