Banca Națională a Moldovei pune în circulație șase monede comemorative. Una dintre ele este dedicată brandului de țară

23 Dec. 2022, 10:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
23 Dec. 2022, 10:51 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Începând cu 23 decembrie 2022, Banca Națională a Moldovei pune în circulație șase monede comemorative ca mijloc de plată și în scop numismatic. Doritorii pot comercializa monedele prin intermediul băncilor licențiate din țară. Monedele au fost prezentate astăzi în cadrul unui eveniment oficial.

Seria „Personalități” este  completată cu o monedă comemorativă dedicată împlinirii a 350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce – marele cronicar și prozator moldovean, care a adus o contribuție remarcabilă dezvoltării literaturii românești, în special prin opera „Letopisețul Țării Moldovei”, care i-a înscris pe vecie numele în istoria și cultura Moldovei. Moneda confecționată din argint are valoarea nominală de 50 de lei și un tiraj de 250 de unități.

O altă monedă comemorativă din argint va completa seria „Evenimente istorice” și este consacrată împlinirii  a 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari – un eveniment de importanță distinctă  din istoria României ce a avut loc  la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia. Moneda cu valoarea nominală de 100 lei este emisă într-un tiraj de 300 de unități.

Seria „Sărbătorile, cultura, tradițiile Moldovei” este suplimentată cu o nouă monedă comemorativă din argint cu valoarea nominală de 50 de lei și un tiraj de 300 de piese  dedicată Arhitecturii vernaculare în piatră – un stil de arhitectură locală autentică, al cărui circuit social încurajează păstrarea străvechilor tradiții și reconstituirea spațiului cultural național.

Concomitent, seria „Cartea Roșie a Republicii Moldova” este completată  cu o monedă din argint cu valoarea nominală de 50 de lei, ce reprezintă „Mierla-de-piatră (Monticola saxatilis)” – o specie de pasăre ocrotită de lege inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Moneda are un tiraj de 300 de unități.

Seria „Poveștile copilăriei” va  include o nouă monedă din tombac argintat  dedicată capodoperei „Amintiri din copilărie” – expresie admirabilă a forței creatoare a povestitorului Ion Creangă. Moneda are valoarea nominală de 20 de lei și este emisă într-un tiraj de 300 de unități.

Șirul noilor monede comemorative din anul  2022 e completat cu moneda de argint dedicată brandului de țară „Pomul vieții”. Simbolul reprezintă continuitatea și modernizarea țării noastre, fiecare ramură a pomului sugerând unul din sectoarele strategice ale economiei Republicii Moldova. Moneda cu valoare nominală de 50 de lei va avea un tiraj de 1500 de unități.

Monedele comemorative sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și cutii de prezentare sau pliant (în cazul monedei comemorative „Amintiri din copilărie”), fiind  însoțite de certificate de autenticitate cu un QR cod, în care este stocată informația despre ele. Certificatele de autenticitate sunt semnate de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

29 Sept. 2026, 10:27
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 10:27 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria publică a Republicii Moldova se menține în parametri acceptabili raportat la produsul intern brut și nu pune în pericol capacitatea statului de a-și onora obligațiile financiare, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Potrivit ministrului, peste 60% din datoria publică provine din surse externe, iar puțin peste 30% din surse interne. Cu toate acestea, nivelul total al datoriei, raportat la PIB, rămâne unul gestionabil.

„Raportat la produsul intern brut, această datorie este în parametrii acceptabili și în parametri care nu pun în pericol capacitatea noastră de a ne efectua plățile și obligațiile pe creditele luate”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a avertizat că subiectul datoriei publice nu ar trebui utilizat pentru a induce panică în societate.

„Aici tot nu trebuie să speculăm și să băgăm frică în oameni”, a spus Belous.

În opinia sa, principala provocare pentru autorități nu este nivelul actual al datoriei, ci destinația banilor împrumutați. Ministra susține că fondurile atrase de stat ar trebui orientate în primul rând către investiții capabile să genereze valoare adăugată, și nu către acoperirea cheltuielilor curente.

„Cea mai mare provocare este ca sumele pe care le împrumutăm să le direcționăm către investiții, pentru că această sumă să dea plusvaloare și să nu fie utilizată în cheltuielile curente”, a explicat ministrul.

Belous a precizat că Republica Moldova contractează anual împrumuturi atât de pe piața externă, cât și de pe cea internă. O parte dintre aceste resurse sunt alocate strict unor proiecte investiționale, în baza condițiilor stabilite prin acordurile de finanțare.