Mare atenție! Compensațiile la căldură, o nouă țeapă a statului!? Fără ajutor dacă ai venituri mai mari de 113 lei/zi

Guvernul a publicat descifrările calculelor pentru compensațiile acordate pentru achitare facturilor. Așadar, pentru a stabili vulnerabilitatea energetică s-au luat în considerare venitul global al gospodăriei, venitul estimat după deducerea minimului de cheltuieli al gospodăriei și costul estimat al energiei pentru perioada rece a anului, scrie realitatea.md.

Conform informațiilor de pe compensatii.gov.md, o familie formată din doi maturi are nevoie de aproximativ 6000 de lei pentru a-și asigura minimul necesar, până la plata facturilor. Pentru persoanele care locuiesc singure, minimul de cheltuieli prezentat pe compensații.gov.md este de circa 3400 de lei.

Regulamentul Guvernului privind acordarea compensațiilor prevede că venitul disponibil pentru achitarea energiei se calculează potrivit unei formule speciale, fiind scăzut nivelul minim de cheltuieli, conform datelor Biroului Național de Statistică, cu excepția tarifelor la serviciile comunale și luând în considerare rata inflației pentru luna septembrie. Dacă familia are contractat un credit ipotecar, ratele pentru împrumut sunt luate în considerare.

Redacția Realitatea a calculat minimul de cheltuieli, după ce a scăzut din venitul global lunar al gospodăriei, venitul „venitul disponibil pentru achitarea energiei, după deducerea nivelului minimului de cheltuieli al gospodăriei casnice”.

Bunăoară, o familie formată din doi maturi, cu venit de 18.000 lunar, după deducerea cheltuielilor minime lunare, are disponibile puțin peste 12.000 de lei pentru facturi. Respectiv, suma minimă necesară pentru a supraviețui, calculată de autorități, este de 6000 de lei.

Un alt exemplu este o gospodărie cu o singură persoană, venitul fiind de 15.819 lei. Suma disponibilă pentru achitarea facturilor, după estimări, este de 12.389 de lei. Așadar, avem minimul cheltuielilor de peste 3400 de lei.

Sume similare sunt afișate și în cazul salariilor mai mici. De exemplu, o persoană cu leafa de circa 6700 de lei, care locuiește singură, are minim de cheltuieli de aproximativ 3400 de lei și duma disponibilă pentru facturi – peste 2900 de lei.

Situația este diferită în cazul familiilor cu minori. Așadar, la un venit de 8600 a unei familii formate dintr-un matur și un minor, cheltuielile minime se estimează la peste 5800 de lei.

Guvernul oferă compensații pentru consumul de energie, în baza categoriilor de vulnerabilitate energetică în care este încadrată familia. Indicatorul se stabilește în baza cererilor depuse, iar suportul se oferă prin intermediul programului guvernamental„Ajutor la contor”, implementat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cu sprijinul Uniunii Europene și Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin intermediul Programului Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova.

La sfârșitul lui noiembrie au fost anunțate gradele de vulnerabilitate, iar primele facturi cu tarife compensate au ajuns la consumatori în decembrie. Programul a fost ajustat deja de mai multe ori, fii modificate categoriile de vulnerabilitate, iar cetățenii debranșați de la energie termică – incluși automat în lista celor care au „vulnerabilitate foarte ridicată”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #Energie #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.