Restricțiile antitabac dau bătăi de cap românilor! Contrabandă în floare cu țigări din Duty Free -urile moldovenești

În 2022, media anuală a comerțului ilegal cu țigarete este de 7,1%, cea mai scăzută din ultimii 15 ani. Piața neagră a țigaretelor a scăzut ușor în noiembrie cu 0,3 p.p. până la 6,8% din totalul consumului, comparativ cu 7,1% în septembrie, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel.

„În luna noiembrie, piața neagră a scăzut ușor la nivel național cu 0,3 p.p. față de septembrie. În majoritatea regiunilor țării, nivelul contrabandei se menține constant. Cele mai mari scăderi se înregistrează în vest, cu 3,6 p.p. până la 2,7% și în nord est, de 3,4 p.p. până la 19%, această din urmă regiune continuând să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, categoria Duty Free deține cea mai mare pondere în noiembrie, de 38,6%%, cu un avans de 0,9 p.p. față de septembrie. „Cheap Whites” se află în scădere semnificativă cu 7 p.p. până la 33%, Moldova este în creștere cu 9,4 p.p. până la 14,6%, iar Ucraina și Serbia se situează la nivel relativ constant. Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2022, cea mai mare cotă pe piața neagră o dețin cheap whites (46,5%), iar media anuală a ponderii produselor provenite din Moldova este în scădere cu 2,1 p.p. până la 9,7%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

La fiecare trecere a graniței, produsele de contrabandă își cresc valoarea, lăsând în urmă pierderi considerabile pentru bugetul de stat, siguranța comunităților și dezvoltarea economică.

„România încheie însă anul cu o tendință de scădere a pieței negre și cu cel mai mic nivel al comerțului ilicit de țigarete din ultimii 15 ani, un rezultat al eforturilor susținute ale autorităților pentru siguranța frontierelor, recunoscute de altfel la nivel european. Suntem mândri să fim un partener de durată al autorităților și să putem susține aceste eforturi prin campanii de informare pe platforma Stop Contrabanda și acțiuni concrete de donații de echipamente. Vom derula astfel de acțiuni și în 2023 și sperăm ca, în contextul predictibilității fiscale oferite de calendarul de creștere a accizelor pentru produsele din tutun și nicotină, tendința de scădere a pieței negre a produselor din tutun să se mențină, în beneficiul economiei, al societății și al jucătorilor legitimi, deopotrivă”, a declarat Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice al Ariei Europa centrală și de sud, BAT.

Autoritățile moldovene anunță că din 2023 urmează să majoreze cu 25% accizele la produsele de tutun. Este vorba de țigaretele cu filtru și fără filtru, rezerve din tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului, țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun, alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinând înlocuitori de tutun.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent, notează businessmagazin.ro.

Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.