Concurență acerbă între aeroporturi! Cel de la Iași îi suflă în ceafă celui de la Chișinău

Traficul pe Aeroportul din Iaşi a atins 1,5 milioane de pasageri în acest an, fiind un record în istoria aerogării ieşene. Directorul Aeroportului Iaşi Romeo Vatră a anunţat joi seară că a fost depăşit pragul de 1,5 milioane de pasageri în 2022, cu 200.000 mai mult decât în 2019, scrie ziaruldeiași.ro

„A fost un an greu, cu multe situaţii dificile. Iniţial am făcut bugetul pentru un trafic de 800.000 de călători, cu speranţa că am putea atinge un milion. În cele din urmă am depăşit cu mult aceste cifre. În februarie a început războiul din Ucraina, iar imediat am înregistrat un val de refugiaţi. Au fost momente când am închis terminalul T3, din cauza numărului mare de pasageri”, a declarat pentru News.ro directorul Aeroportului Iaşi, Romeo Vatră.

Totodată, Vatră a precizat că ţinta pentru 2023 este un trafic de 1,6-1,8 milioane de pasageri.

„Din martie va veni şi Ryanair la Iaşi cu patru curse. Mizăm pe un trafic în creştere. 2022 a fost anul în care am devenit un aeroport frecventabil pentru cetăţenii din Republica Moldova. Anul viitor vom finaliza noul terminal, o investiţie de 70 milioane de euro. Practic, Iaşiul va avea un aeroport nou. Vom putea procesa până la cinci milioane de pasageri anual”, a mai afirmat directorul Aeroportului Iaşi, Romeo Vatră.

Traficul de pasageri a crescut constant pe Aeroportul Iași, în condițiile în care moldovenii aleg să zboare de la urmare tarifelor mai mici, dar și a distanței mici față de Capitala Republicii Moldova – 150km.

Pentru comparație, traficul anual de pasageri pe Aeroportul Chișinău ajunge la 2,8 milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concurenta #iasi #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.