Energia de la soare și vânt foarte scumpă. UE vrea să reformeze piața

02 Ian. 2023, 14:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Ian. 2023, 14:00 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană vrea să reformeze piaţa de electricitate a blocului comunitar UE pentru a da prioritate energiei electrice produsă din surse regenerabile, a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, în pofida avertismentelor venite din industrie că reformele ar putea afecta investiţiile în parcurile eoliene şi fotovoltaice, transmite Agerpres.

Într-un interviu acordat Financial Times (FT), Kadri Simson a dezvăluit că Executivul comunitar este „supus unor intense presiuni politice” pentru a revizui piaţa de electricitate şi a diminua facturile plătite de consumatori, într-un moment în care UE se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii.

Comisia Europeană a informat că va demara o procedură de consultare cu privire la posibilele reforme şi va da publicităţii propunerile sale până la finele lunii martie.
„Lucrăm în circumstanţe extraordinare pentru a livra reforme mai rapid decât o face de obicei Comisia”, a pus Kadri Simson. Oficialul a adăugat că Executivul comunitar analizează modalităţile prin care să poată oferi consumatorilor „beneficiile unei ponderi mai mari a regenerabilelor”. „De asemenea, avem nevoie de centrale pe gaze, dar nu vrem să punem la punct un sistem în care acestea vor funcţiona non-stop”, a explicat Kadri Simson.

Potrivit unui proiect de lucru privind posibilele reforme, consultat de Financial Times, Comisia sugerează că energia din sursele regenerabile ar trebui să reflecte mai adecvat „costurile reale de producţie”, având în vedere că după ce infrastructura este construită, sursa de energie pentru un parc de eoliene sau unul fotovoltaic este practic gratuită.

De asemenea, Executivul comunitar propune extinderea taxei pe profiturile excepţionale şi asupra companiilor care activează în sectorul energiilor regenerabile, iar sumele colectate ar urma să fie transferate către consumatorii. Taxa ar urma să expire în 2023.

Conform datelor Comisiei Europene, regenerabilele au fost responsabile pentru două cincimi din producţia europeană de electricitate în 2020, în timp ce 36% a fost asigurată de electricitatea produsă pe bază de combustibili fosili şi 25% de energia nucleară.

Potrivit FT, propunerile vizând reformarea pieţei de electricitate din blocul comunitar vin după mai multe luni de presiuni venite din partea unor state membre, în special Franţa şi Spania, care au cerut comisiei să pună capăt unui sistem în conformitate cu care cel mai scump combustibil din blocul comunitar, care în prezent sunt gazele naturale, fixează preţul pentru toată energia electrică generată. Acest model dă prioritate regenerabilelor şi energiei nucleare pentru a acoperi cererea de electricitate, urmate de gaze naturale şi cărbune.

Preţurile sunt fixate de ultima instalaţie de generare care este chemată pentru a acoperi cererea, ceea ce înseamnă că preţurile la electricitatea din surse regenerabile sunt deseori stabilite în funcţie de costul combustibililor fosili.
Această situaţie a stimulat investiţiile în capacităţi regenerabile, care au avut de profitat de pe urma creşterii preţului gazelor naturale, dar în acelaşi timp consumatorii plătesc preţuri mai mari pentru energia din surse regenerabile, deşi costurile de producţie pentru acest tip de energie sunt mai mici.

Politicienii europeni susţin că preţurile record înregistrate anul trecut la gazele naturale pe piaţa europeană precum şi creşterea numărului de proiecte regenerabile au subminat sistemul actual.

„Să vorbeşti de reformarea pieţei de electricitate în ideea de a reduce marjele de profit imaginate este o concepţie greşită într-un moment foarte critic”, susţine Ulrik Stridbaek, responsabil cu reglementarea la compania daneză de electricitate Orsted.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.