Gazele sunt mai ieftine decât înainte de războiul din Ucraina, dar nimic nu este garantat pentru 2023

De aproape cinci ori mai ieftin decât în august: prețul en-gros al gazelor naturale în Europa a scăzut luni la cel mai jos nivel de la invadarea Ucrainei de către Rusia, datorită unei ierni blânde care salvează stocurile, dar analiștii avertizează că piața va fi imprevizibilă în lunile următoare, potrivit AFP.

Prețul de referință pentru gazele naturale în Europa este pentru un megawatt-oră (MWh) livrabil în luna următoare, pentru contractul TTF de pe piața olandeză: luni, acest preț se situa în jurul valorii de 73 de euro, cel mai mic din 21 februarie 2022.

Acest preț cu ridicata a scăzut cu aproape 50% într-o lună și este mult sub nivelul maxim din vară: în august 2022 a atins un maxim de 342 EUR.

Prețul gazelor a început să crească înainte de războiul din Ucraina, dar a explodat cu adevărat începând cu 24 februarie 2022. Închiderea mai multor gazoducte între Rusia și Europa, până atunci cel mai mare client al acesteia, a dus la creșterea prețurilor, deoarece pe continent ajungea mai puțin gaz.

Exporturile de gaze ale Gazprom către Uniunea Europeană și Elveția au scăzut cu 55% în 2022, a anunțat luni Gazprom. Gigantul rus a livrat 62 de miliarde de metri cubi în Europa în 2022, față de 138 de miliarde în 2021, potrivit unei estimări a lui Thierry Bros, analist al pieței energetice și profesor la Sciences Po.

De ce scad prețurile astăzi?

În primul rând, pentru că Europa și-a umplut rezervele până la refuz vara trecută, în al doilea rând, pentru că toamna a fost foarte blândă și, în al treilea rând, pentru că gospodăriile și companiile și-au redus în mod voluntar consumul: europenii au ars mult mai puțin gaz în casele lor.

Prin urmare, stocurile rămân foarte confortabile pentru începutul anului și, prin urmare, este mai puțin necesar să se cumpere gaze.

Luni, stocurile europene de gaze erau pline în proporție de 83,3%. Potrivit Gas Infrastructure Europe, stocurile franceze sunt pline în proporție de 84%, iar cele germane în proporție de 90%.

„Principiul incertitudinii” / Prețurile ar putea crește

Prețul gazului influențează prețul energiei electrice, deoarece multe centrale electrice europene ard gaz pentru a produce electricitate.

În Franța, prețul energiei electrice angro pentru livrare în 2023, care depășise 1.000 de euro/MWh la sfârșitul lunii august, a scăzut vineri la 240 de euro, cel mai mic din aprilie.

Însă aceste variații ale prețurilor angro nu se reflectă direct în prețurile practicate de consumatori, deoarece furnizorii își ajustează tarifele, mai ales într-o perioadă în care prețurile pot sări de la o zi la alta.

Privind în viitor, analiștii rămân foarte prudenți

„Totul depinde de ceea ce va decide Vladimir Putin cu privire la fluxurile de gaze către Europa”, a declarat Bros pentru AFP: „Ar putea trimite mai puțin, dar ar putea, de asemenea, să trimită mai mult în anumite direcții, în speranța de a diviza țările europene între ele, ceea ce unii academicieni numesc „principiul incertitudinii Kremlinului”, care pune la încercare unitatea europeană.

Ca exemplu, el citează posibilitatea ca Rusia să exporte gaz prin intermediul unei conducte care să treacă prin Belarus, în speranța de a atrage țări precum Italia și Germania.

Dar „dacă Europa nu primește cel puțin 30 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc, va fi complicat să umple instalațiile de stocare în această vară și este posibil ca prețurile să crească din nou”, a spus el.

Cu toate acestea, continentul este „mai bine pregătit” decât anul trecut, a spus el. În ianuarie 2022, rezervele europene de gaze erau pline doar în proporție de 54%, înainte de izbucnirea conflictului.

Aceeași incertitudine se aplică și în cazul industriei. „Dacă va fi un val de frig la sfârșitul lunii ianuarie, prețurile vor crește din nou”, avertizează Nicolas de Warren, președintele asociației care grupează cele mai mari consumatoare de energie din Franța (chimie, farmacie, siderurgie, industria alimentară etc.).

El se teme, de asemenea, de concurența pentru încărcăturile de gaz natural lichefiat (GNL) între Europa și Asia, unde prețurile sunt „acum mai mari decât cele europene”.

Pentru a asigura o mai mare vizibilitate pentru industriile europene în viitor, „ceea ce se va negocia acum este să se revină la contracte de gaze pe termen lung cu țările exportatoare, Norvegia, Qatar, Nigeria și, eventual, Irak”, a subliniat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #pret #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză