Occidentul a început „vânătoarea“ bunurilor ascunse ale oligarhilor ruși. Prada se ridică la 330 de miliarde de dolari

Activele rusești în valoare de peste 330 de miliarde de dolari au fost confiscate în Occident, inclusiv jumătate din rezervele valutare ale Rusiei.

Totuși, acesta este considerat „câștig” relativ ușor (yacht-uri, avioane private, imobiliare, bani în conturi cunoscute), pentru că proprietarii lor nu le țineau la „secret“. Dar acum a început căutarea bunurilor ascunse ale oligarhilor și oficialilor ruși, scrie Moscow Times.

Astfel, în ultimele luni, procurorii americani au emis o serie de solicitări de informații, inclusiv documente de afaceri, extrase din conturi bancare și registre de trust.

Scopul anchetatorilor este să destrame vălul secretului care înconjoară structurile de proprietate și ascunde beneficiarii finali ai activelor.

În special, poate fi vorba, de exemplu, despre anturajul și rudele membrilor grupurilor Alpha – Petro Aven, Herman Khan, Mihail Fridman și alții. Potrivit unei alte surse, anturajul lui Roman Abramovici, în special Eevgheni Shvidler, a intrat în aceeași anchetă.

În același timp, SUA și aliații săi au creat grupul de lucru Elite care caută bunuri despre care se crede că în Occident că au fost dobândite cu câștiguri necuvenite datorită apropierii proprietarilor lor de regimul Putin.

Șapte feluri neașteptate în care rușii simt efectele sancțiunilor

Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei după declanșarea invaziei împotriva Ucrainei nu au produs colapsul economic dramatic care fusese prezis de unii analiști, însă impactul lor este semnificativ în diverse domenii ale vieții de zi cu zi, scrie The Moscow Times.

Rusia este, în prezent, cea mai sancționată țară din lume, iar penuria de bunuri, accesul limitat la servicii și alte restricții au schimb încet-încet viața de zi cu zi, de multe ori în feluri suprinzătoare, ale rușilor – de la rețete de dulciuri schimbate, viteze mai mici la internet, sau crematorii închise.

La peste nouă luni de la începutul invaziei, The Moscow Times identifică șapte feluri neașteptate în care se simt efectele sancțiunilor. Rușii rămân fără dulciurile tradiționale Fabrica de dulciuri rusească din orașul Perm, în munții Urali, și-a schimbat metodele de lucru din cauza sancțiunilor. Șeful fabricii declara în octombrie că fabrica, una dintre cele mai mari din regiune, a fost forțată să-și schimbe rețetele pentru unele dintre produsele sale, ca urmare a sancțiunilor.

„Sunt materii prime care nu pot fi produse în Rusia. De exemplu, boabele de cacao nu cresc aici. Obținerea multor astfel de materii prime a devenit problematică. ”, a spus el într-un interviu pentru un ziar local. De asemenea, pe lângă schimbarea rețetelor, fabricile trebuie să găsească noi echipamente de lucru după ce furnizorii din Italia, Germania și Regatul Unit și-au închis operațiunile cu Rusia.

Viteza internetului mobil a scăzut în medie cu 0,6 megabiți pe secundă, față de aceeași perioadă din anul trecut, conform unui studiu făcut public, în martie, de o agenție de analiză rusească. Problemele cu internetul vor deveni tot mai serioase în Rusia, în condițiile în care giganții europeni din domeniul comunicațiilor au plecat din Rusia, iar modernizarea rețelelor devine tot mai dificilă. Unii operatori ruși și-au modificat frecvențele folosite în rețelele 3G pentru a le folosi la servicii LTE 4G, scria, luna trecută, ziarul pro-Kremlin Izvestia. Experții spun, însă, că această tactică nu va soluționa problema pe termen lung.

Un crematoriu important din provincia rusească Voronej s-a închis forțat, recent, ca urmare a defectării singurei sale instalații, produsă în Cehia. Este puțin probabil ca acest crematoriu să se redeschidă prea curând, având în vedere că instalația defectă nu poate fi înlocuită cu alta – Uniunea Europeană a interzis exportul de astfel de bunuri spre Rusia.

Conform presei locale, specialiștii ruși încearcă să repare echipamentul, însă nu știu cât va dura operațiunea. Conform The Moscow Times, echipamente similare sunt folosite în zeci de orașe din toată Rusia, inclusiv în Sankt Petersburg sau Novosibirsk. Rutele de transport public sunt anulate Operatorii de transport public din 84 de orașe rusești au anulat peste 200 de trasee de autobuz și troleibuz anul acesta. Unul dintre motive este acela că sancțiunile au perturbat lanțurile de aprovizionare rusești și au produs un impact dramatic asupra producătorilor ruși de autovehicule.

Activitatea uzinei Tihvin din regiunea Leningrad, de exemplu, a fost oprită vreme de peste două luni, în vară, din cauza faptului că a rămas fără piese esențiale produse în SUA. Fără noi buletine Autoritățile ruse au renunțat la speranțele de a-și reforma sistemul de cărți de identitate. Guvernul rus a început încă din 2013 un proiect de schimbare a sistemului de acte de identitate. Kremlinul intenționa chiar să înceapă testarea unor noi carduri de plastic în unele regiuni, în accest an, însă sancțiunile occidentale au dus la înghețarea proiectului pe termen nedeterminat.

Printre motivele pentru care s-a renunțat la acest proiect este lipsa de materii prime provocată de sancțiunile occidentale – Rusia nu poate să producă suficiente cipuri și suficient plastic pentru a produce aceste carduri. Crește numărul clădirilor goale Numărul de spații și de clădiri goale în Rusia continuă să crească în condițiile în care un număr mare de retaileri pleacă din Rusia. Clădirile de birouri și mall-urile sunt tot mai goale pentru că nu mai are cine să le ocupe. Procentul de spații goale în mall-urile din Moscova este estimat că va ajunge la 17% până la sfârșitul anului. De asemenea, 12% dintre toate clădirile de birouri din Moscova, vor fi goale până la finalul anului.

Piloții ruși au tot mai puține opțiuni pentru a se antrena și a-și termina instructajele, în condițiile în care compania turcă Turkish Airlines a blocat accesul piloților ruși la aparatele lor de antrenament și simulare. Interdicția a fost impusă ca urmare a temerilor Turkish Airlines că va fi supusă și ea sancțiunilor Agenției pentru Siguranța Aviației a Uniunii Europene. Decizia turcilor este dramatică pentru piloții ruși, în condițiile în care aparatele speciale de antrenament nu sunt disponibile nici în Rusia, nici în alte state apropiate de aceasta, conform experților citați de The Moscow Times.

#olugarhi #Prada #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.