Occidentul a început „vânătoarea“ bunurilor ascunse ale oligarhilor ruși. Prada se ridică la 330 de miliarde de dolari

03 Ian. 2023, 06:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Ian. 2023, 06:30 // Actual //  bani.md

Activele rusești în valoare de peste 330 de miliarde de dolari au fost confiscate în Occident, inclusiv jumătate din rezervele valutare ale Rusiei.

Totuși, acesta este considerat „câștig” relativ ușor (yacht-uri, avioane private, imobiliare, bani în conturi cunoscute), pentru că proprietarii lor nu le țineau la „secret“. Dar acum a început căutarea bunurilor ascunse ale oligarhilor și oficialilor ruși, scrie Moscow Times.

Astfel, în ultimele luni, procurorii americani au emis o serie de solicitări de informații, inclusiv documente de afaceri, extrase din conturi bancare și registre de trust.

Scopul anchetatorilor este să destrame vălul secretului care înconjoară structurile de proprietate și ascunde beneficiarii finali ai activelor.

În special, poate fi vorba, de exemplu, despre anturajul și rudele membrilor grupurilor Alpha – Petro Aven, Herman Khan, Mihail Fridman și alții. Potrivit unei alte surse, anturajul lui Roman Abramovici, în special Eevgheni Shvidler, a intrat în aceeași anchetă.

În același timp, SUA și aliații săi au creat grupul de lucru Elite care caută bunuri despre care se crede că în Occident că au fost dobândite cu câștiguri necuvenite datorită apropierii proprietarilor lor de regimul Putin.

Șapte feluri neașteptate în care rușii simt efectele sancțiunilor

Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei după declanșarea invaziei împotriva Ucrainei nu au produs colapsul economic dramatic care fusese prezis de unii analiști, însă impactul lor este semnificativ în diverse domenii ale vieții de zi cu zi, scrie The Moscow Times.

Rusia este, în prezent, cea mai sancționată țară din lume, iar penuria de bunuri, accesul limitat la servicii și alte restricții au schimb încet-încet viața de zi cu zi, de multe ori în feluri suprinzătoare, ale rușilor – de la rețete de dulciuri schimbate, viteze mai mici la internet, sau crematorii închise.

La peste nouă luni de la începutul invaziei, The Moscow Times identifică șapte feluri neașteptate în care se simt efectele sancțiunilor. Rușii rămân fără dulciurile tradiționale Fabrica de dulciuri rusească din orașul Perm, în munții Urali, și-a schimbat metodele de lucru din cauza sancțiunilor. Șeful fabricii declara în octombrie că fabrica, una dintre cele mai mari din regiune, a fost forțată să-și schimbe rețetele pentru unele dintre produsele sale, ca urmare a sancțiunilor.

„Sunt materii prime care nu pot fi produse în Rusia. De exemplu, boabele de cacao nu cresc aici. Obținerea multor astfel de materii prime a devenit problematică. ”, a spus el într-un interviu pentru un ziar local. De asemenea, pe lângă schimbarea rețetelor, fabricile trebuie să găsească noi echipamente de lucru după ce furnizorii din Italia, Germania și Regatul Unit și-au închis operațiunile cu Rusia.

Viteza internetului mobil a scăzut în medie cu 0,6 megabiți pe secundă, față de aceeași perioadă din anul trecut, conform unui studiu făcut public, în martie, de o agenție de analiză rusească. Problemele cu internetul vor deveni tot mai serioase în Rusia, în condițiile în care giganții europeni din domeniul comunicațiilor au plecat din Rusia, iar modernizarea rețelelor devine tot mai dificilă. Unii operatori ruși și-au modificat frecvențele folosite în rețelele 3G pentru a le folosi la servicii LTE 4G, scria, luna trecută, ziarul pro-Kremlin Izvestia. Experții spun, însă, că această tactică nu va soluționa problema pe termen lung.

Un crematoriu important din provincia rusească Voronej s-a închis forțat, recent, ca urmare a defectării singurei sale instalații, produsă în Cehia. Este puțin probabil ca acest crematoriu să se redeschidă prea curând, având în vedere că instalația defectă nu poate fi înlocuită cu alta – Uniunea Europeană a interzis exportul de astfel de bunuri spre Rusia.

Conform presei locale, specialiștii ruși încearcă să repare echipamentul, însă nu știu cât va dura operațiunea. Conform The Moscow Times, echipamente similare sunt folosite în zeci de orașe din toată Rusia, inclusiv în Sankt Petersburg sau Novosibirsk. Rutele de transport public sunt anulate Operatorii de transport public din 84 de orașe rusești au anulat peste 200 de trasee de autobuz și troleibuz anul acesta. Unul dintre motive este acela că sancțiunile au perturbat lanțurile de aprovizionare rusești și au produs un impact dramatic asupra producătorilor ruși de autovehicule.

Activitatea uzinei Tihvin din regiunea Leningrad, de exemplu, a fost oprită vreme de peste două luni, în vară, din cauza faptului că a rămas fără piese esențiale produse în SUA. Fără noi buletine Autoritățile ruse au renunțat la speranțele de a-și reforma sistemul de cărți de identitate. Guvernul rus a început încă din 2013 un proiect de schimbare a sistemului de acte de identitate. Kremlinul intenționa chiar să înceapă testarea unor noi carduri de plastic în unele regiuni, în accest an, însă sancțiunile occidentale au dus la înghețarea proiectului pe termen nedeterminat.

Printre motivele pentru care s-a renunțat la acest proiect este lipsa de materii prime provocată de sancțiunile occidentale – Rusia nu poate să producă suficiente cipuri și suficient plastic pentru a produce aceste carduri. Crește numărul clădirilor goale Numărul de spații și de clădiri goale în Rusia continuă să crească în condițiile în care un număr mare de retaileri pleacă din Rusia. Clădirile de birouri și mall-urile sunt tot mai goale pentru că nu mai are cine să le ocupe. Procentul de spații goale în mall-urile din Moscova este estimat că va ajunge la 17% până la sfârșitul anului. De asemenea, 12% dintre toate clădirile de birouri din Moscova, vor fi goale până la finalul anului.

Piloții ruși au tot mai puține opțiuni pentru a se antrena și a-și termina instructajele, în condițiile în care compania turcă Turkish Airlines a blocat accesul piloților ruși la aparatele lor de antrenament și simulare. Interdicția a fost impusă ca urmare a temerilor Turkish Airlines că va fi supusă și ea sancțiunilor Agenției pentru Siguranța Aviației a Uniunii Europene. Decizia turcilor este dramatică pentru piloții ruși, în condițiile în care aparatele speciale de antrenament nu sunt disponibile nici în Rusia, nici în alte state apropiate de aceasta, conform experților citați de The Moscow Times.

 

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.