Preţul petrolului creşte, după cea mai mare scădere din ultimele decenii la începutul anului

Preţul petrolului şi-a revenit joi cu peste 2%, după ce a înregistrat cea mai mare pierdere de două zile pentru începutul unui an din ultimele trei decenii, pe fondul închiderii unei conducte de combustibil din SUA, deşi îngrijorările economice au limitat câştigurile, scrie Reuters.

Scăderile mari din precedentele două zile au fost determinate de îngrijorările legate de o recesiune globală, mai ales că semnele economice pe termen scurt în cei doi mari consumatori de petrol din lume, Statele Unite şi China, păreau slabe.

La creşterile de joi a contribuit o declaraţie a principalului operator de conducte din SUA, Colonial Pipeline, care a anunţat miercuri târziu că linia 3 a fost închisă pentru întreţinere neprogramată, iar repornirea este prevăzută pentru 7 ianuarie.

„Revenirea din această dimineaţă se datorează opririi liniei 3 a conductei Colonial”, a declarat Tamas Varga de la brokerul de petrol PVM. „Nu există nicio îndoială că tendinţa predominantă este de scădere”, a adăugat el.

Petrolul Brent a crescut cu 1,75 dolari, sau 2,3%, la 79,59 dolari pe baril la ora 1116 GMT, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate a câştigat 1,63 dolari, sau 2,2%, la 74,47 dolari.

Scăderile cumulate de peste 9% ale elor două preţuri de referinţă marţi şi miercuri au fost cele mai mari pierderi pe două zile la începutul unui an din 1991 încoace, potrivit datelor Refinitiv Eikon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #petrol #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom