De ce s-au dus ”în cap” criptomonedele și au slabe șanse să-și mai revină

10 Ian. 2023, 06:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
10 Ian. 2023, 06:20 // Actual //  Lupu Eduard

Piața cripto înregistrează în continuare fluctuații, unele monede cresc prea puțin pentru ca investitorii să mai recupereze pierderile. Altele sunt foarte jos, cu slabe șanse să se mai ridice vreodată.

Frustrările sunt tot mai evidente în rândul celor care au riscat mulți bani în aceste investiții în condițiile în care banii sunt oricum devalorizați și criza economică se întinde la nivel global.

Analist: ”Bula speculativă începe să se spargă”

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat într-un interviu pentru Ziare.com ce se întâmplă acum pe piața fragilă a criptomonedelor.

”Așa cum estimam încă de acum doi ani, bula speculativă din zona criptomonedelor începe să se spargă. De ce? Pentru că aceste creșteri spectaculoase din zona cripto au venit pe fondul tipăririi de bani în SUA și UE, adică vreo 6 trilioane de dolari și aproximativ 4 trilioane de euro, bani pe care oamenii i-au primit ca să stea acasă și să facă investiții. O parte din aceștia au ajuns în burse dar și mai mulți în criptomonede. Acestea din urmă s-au dovedit a fi o capcană perfectă pentru banii oamenilor furați de mirajul unei îmbogățiri peste noapte.

Criptomonedele nu sunt imune la inflație, nu sunt imune la crize economice și, mai mult, sunt vulnerabile la orice știre economică negativă. Au căzut ca un castel de cărți de joc pe măsură de principalele platforme integratoare de business au început să se clatine. Este ca un joc piramidal care atunci când nu mai atrage bani noi începe să se prăbușească. Așa arată în momentul de față piața criptomonedelor”, a explicat Negrescu.

”Perspectivele indică o scădere”

Specialistul a mai precizat că piața cripto a scăzut foarte mult în ultimii ani, aproape la jumătate, iar trendul este descrescător.
”Criptomonedele s-au dovedit a fi niște active care nu au nimic concret în spate. Nu au o reglementare care să protejeze practic banii investitorilor, nu au decât promisiuni și grafice frumos desenate în Excel. Nu există în acest moment nicio criptomonedă care să se bazeze pe echivalent aur sau echivalent business pe care să-l reprezinte.

Piața criptomonedelor care valora la un moment dat undeva la 3.000 de miliarde de dolari a ajuns pe la 1.200 de miliarde de dolari, iar perspectivele indică o continuă scădere în primăvara acestui an pe măsură ce criza economică se va accentua la nivel mondial”, a spus Adrian Negrescu.

Specialistul este de părere că investitorii vor migra către plasamentele mai sigure, de criză, cum sunt aurul, argintul, platina, metalele prețioase în general, ”astfel, criptomonedele, în lipsă de finanțare, ar putea înregistra o nouă scădere semnificativă”.

Previziuni sumbre pentru criptomonede. ”Vor mai rămâne 10”

Analistul economic îi sfătuiește pe românii care mai au bani în criptomonede să încerce să și-i schimbe în bani reali pentru că mai târziu ar putea pierde mai mulți.

”Din cele 3.000 de criptomonede, câte erau la un moment dat în piață, dacă vor mai rămâne 10 până la finalul anului, este un sentiment optimist.

Sfatul meu pentru cei care au banii în criptomonede este să-i scoată și să caute plasamente mai sigure, cum ar fi metalele prețioase, titlurile de stat, titlurile companiilor din zona de energie, să caute plasamente care sunt protejate de reguli și legi aferente.

În momentul de față, dacă vrei să scoți banii din cripto, nu este niciun organism pe lumea aceasta să te protejeze dacă acea platformă în care îți ții criptomonedele refuză să-ți plătească banii înapoi”, a spus Adrian Negrescu.

Analistul a explicat că ar fi totuși câteva variante în cazul unor pagube. Dar trebuie să se țină cont că piața criptomonedelor a eșuat în tentativa de a deveni o metodă alternativă de plată.

”Cel mult poți da în judecată această platformă sau te poți asocia cu alți păgubiți și să declanșați un proces în comun. Altfel, legislația, națională, europeană, internațională, nu te protejează cu absolut nimic. Acesta cred că este marele semn de întrebare și alarmă pe care ar trebui să și-l pună toți cei care au cripto în momentul de față.

ANAF-ul, de aproape doi ani, lucrează la un regulament de înregistrare a tranzacțiilor cripto în România, pe baza legislației europene, proiect ce este încă în faza de construcție. Este un ”far west” în care dacă nu scoți la timp banii din cripto ar putea să rămâi cu buza umflată.

Pentru cei care au criptomonede să încerce să vadă cât îi costă să le schimbe în bani obișnuiți, în euro, dolari sau chiar în lei. Care sunt costurile și dacă platformele de tranzacționare le permit să facă acest lucru. Dacă înregistrează probleme, costuri foarte mari să își pună semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea investiției făcute.
Piața criptomonedelor a eșuat în tentativa de a fi o metodă alternativă de plată și cred că aceasta este marea problemă a zonei de cripto. Ideea de a moderniza sistemul de plăți și de a nu mai depinde de băncile centrale a fost salutară dar din păcate practica, implementarea acestor tipuri de tranzacții în baza unor token-uri s-a dovedit a fi falimentară.

S-a bazat prea mult pe încredere și prea puțin pe niște reguli, legi, mecanisme bine puse la punct care să evite și să elimine frauda la nivel financiar”, a mai spus Adrian Negrescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Mai 2024, 15:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
03 Mai 2024, 15:41 // Actual //  Lupu Eduard

Comisia de licențiere a importului cerealelor și a răsăritei ia-r fi acordat licență de import companiei Trans Oil, controlată de milionarul Vaja Jhashi.

„În Vinerea Mare după masă și în forma online a fost convocată comisia de licențiere a importului cerealelor și floarei soarelui. Nu cred că data și ora au fost selectate întâmplător, când toată lumea este concentrată mai mult pe Sărbători Sfinte. Companiile din grupul Trans Oil au primit licențe pentru a aduce din Ucraina aproape 70 mii tone de răsărită. Am prezis acest lucru două săptămâni în urmă și mă tem că nu este ultima decizie cu permisiunea importului”, scrie reprezentantul Forței Fermierilor, într-o postare pe Facebook.

Slusari afirmă că cei, care au distrus în toamna 2023 cu prețuri derizorii sute de fermierii autohtoni și oricum nu au făcut stocuri suficiente pentru fabricile de procesare, acum vor importa materia primă la prețuri mai scumpe de la traderi străini. „Cei de la ministerul agriculturii, care ar trebui să intervină cu mecanismul de licențiere încă în primăvară 2023 sincron cu România și Bulgaria și care au permis dezastru pe piața internă și falimentarea agricultorilor mici, azi au acceptat importul”.

„Nimeni nu-și asumă responsabilitate pentru un dezmăț de proporție și tragedia social-economică a miilor de oameni de la sate. Trans Oil și Vaja rămân stăpânii agriculturii și ministerului acesteia”, conchide reprezentantul Forței Fermierilor.

În septembrie 2023, prețurile achizițiilor la floarea soarelui au atins minimele din ultimii 5 ani, afectând în special fermierii mici, care au fost nevoiți să vândă producția la prețuri deficitar de scăzute.  A fost perioada când unii fermieri mici, care nu sunt plătitori de TVA , erau nevoiți să comercializeze răsărita sub 5 lei per kg. Prețul de cost al semințelor de floarea soarelui anul trecut în medie a fost de 7,3 lei

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău