Top 5 călătorii cu trenul în Europa care nu trebuie ratate

12 Ian. 2023, 05:27
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
12 Ian. 2023, 05:27 // Au Bani //  MD Bani

Călătoriile cu trenul oferă o experiență mai spectaculoasă decât cele cu avionul. Călătoriile cu tren devin și mai fascinante atunci când ești înconjurat de peisaje ca din poveste. În continuare îți prezentăm TOP 5 călătorii cu trenul în Europa care nu trebuie ratate.

Una dintre rutele aflate în TOP 5 se află în România

Top 5 călătorii cu trenul în Europa care nu trebuie ratate

1. Belgrad-Bar (Serbia, Muntenegru)

Poate cea mai cunoscută călătorie cu trenul din Europa emergentă are o lungime de aproape 500 de kilometri și durează 11 ore.

Însă orele trec minunat, în mijlocul priveliștilor uimitoare ale Alpilor Dinarici de care te poți bucura în cea mai mare parte a drumului către orașul istoric Bar, din Muntenegru, de la Marea Adriatică. Pe lângă munții și peisajele impresionante, călătorii se vor bucura să treacă printr-un total de 254 de tuneluri și peste 435 de poduri, inclusiv Kolasin – cel mai înalt pod feroviar din Europa

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

2. Władysławowo-Hel (Polonia)

Îndreptându-ne spre nord, de la Marea Baltică, acest traseu de 35 de kilometri îi duce pe călători pe o porțiune subțire de pământ, de la orașul polonez de pe litoral Władysławowo până la o mică stațiune situată în vârful peninsulei Hel.

Călătoria, care poate dura de la o jumătate de oră la peste 45 de minute, este unică, deoarece oferă o vedere neîntreruptă asupra Mării Baltice pe de o parte și asupra Golfului Gdańsk pe de altă parte.

3. Jesenice-Gorica (Slovenia)

Cunoscută și sub numele de trenul cu aburi Bohinj, această linie ferată oferă o călătorie de trei ore prin una dintre cele mai frumoase regiuni ale Sloveniei.

Călătoria pe calea ferată veche traversează faimosul lac Bled, precum și tunelul Bohinj lung de 6.339 de metri – despre care se spune că este cel mai lung pod de piatră arcuit din lume – și podul Solkan, construit peste puternicul râu Soča în urmă cu mai bine de o sută de ani.

4. Oraviţa-Anina (România)

Priveliștile oferite asupra Carpaților de Vest sunt cu siguranță impresionante, dar la fel este și construcția liniei de cale ferată în sine.

Supranumită Semmering-ul Banatului, după celebra cale ferată Semmering din Austria, linia a fost prima construită în munții României și este astăzi considerată un monument cheie al moștenirii culturale.

5. Septemvri-Dobriniște (Bulgaria)

Călătoria dintre orașele de munte Septemvri și Dobriniște, cunoscută și sub numele de trenul Rhodope Narrow-Guage, traversează trei lanțuri muntoase diferite – Rhodopes, Rila și Pirin.

Linia are o lungime de 125 de kilometri, iar călătoria pe calea ferată cu abur durează cinci ore (serviciile diesel sunt puțin mai rapide). Una dintre opririle de pe parcurs este Avromovo, care, la 1.267 de metri, este cea mai înaltă gară din Peninsula Balcanică.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 09:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 09:55 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău