Natalia Gavrilița: Republica Moldova trebuie să vină cu avantaje competitive pentru a trage investiții

Prim-ministra Natalia Gavrilița a prezidat, astăzi, o ședință a Grupului de lucru pentru reformarea cadrului de reglementare a activității de întreprinzător, dedicată controalelor de stat și sistemului de sancțiuni pentru agenții economici. În cadrul întâlnirii Natalia Gavrilița a menționat că, Republica Moldova trebuie să vină cu avantaje competitive pentru a atrage noi investiții și a susține afacerile deja active în țară.

„Instituțiile cu funcții de control au atribuții importante în asigurarea siguranței, protecția drepturilor cetățenilor, reducerea riscurilor în societate, colectarea de fonduri la buget etc. Dar, este esențială găsirea unui echilibru între aceste obiective și asigurarea confortului și susținerea maxim posibilă pentru oamenii de afaceri. Ei sunt cei care generează valoare adăugată, asigură locuri de muncă și plătesc impozite la buget”, a declarat prim-ministra.

În contextul parcursului european, șefa Executivului a menționat că Guvernul va trebui să negocieze insistent condiții avantajoase pentru întreprinderile locale, astfel încât noile reglementări să nu devină o povară prea mare pentru agenții economici.

De asemenea, „Pachetul de de reglementare 1” lansat recent de Ministerul Economiei este propus ca instrument pentru a facilita activitatea agenților economici. Acesta va fortifica principiul controlului consultativ, care presupune că, în primii trei ani după înregistrare, companiile nu pot fi sancționate de organele de control decât dacă vor comite încălcări grave sau repetate.

Experții Grupului vor evalua în ce măsură organele de control se conformează principiilor bunei reglementări și ale legislației în domeniul controlului de stat, după care vor elabora măsuri imediate pentru îmbunătățirea domeniului controlului de stat și a sistemului de sancționare. La o etapă ulterioară, vor fi propuse modificări legislative atât legislația orizontală (legea controlului și codurile cu sancțiuni), cât și legislația verticală, în fiecare din domeniile specifice de control, precum cel fiscal, vamal, antiincendiar, sanitar etc.

Grupul de lucru a fost creat la 7 noiembrie anul trecut, este coordonat de Ministerul Economiei și constituit din reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Aparatului Președinției, precum și experți UE și din cadrul Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

#Investiții #Afaceri #Natalia Gavrilita #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.