Germania nu scăpă de dependența de Rusia: Putin deține butonul ce poate paraliza Berlinul

13 Ian. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Ian. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Germania s-a rupt total de politica cancelarului Angela Merkel, care a avut relații strânse cu regimul lui Putin, provocând dependența Berlinului de petrolul și gazele Moscovei.

Scholz a renunțat la sfârșitul anului 2022 la țițeiul rusesc, însă țara sa nu poate scăpa de controlul lui Putin, care deține încă butonul ce poate paraliza Germania: conducta Drujba, prin care va veni petrolul din Kazahstan, este a Rusiei.

Astfel este clar că Kremlinul controlează conducta spre Germania, indiferent al cui țiței se află în ea. Au fost făcuți deja pași uriași pentru a reduce importurile Berlinului atât de petrol, cât și de gaze din Rusia, dar încă nu există infrastructură suficientă, potrivit unei analize din Bloomberg.

Uriașa rafinărie PCK de la Schwedt din Germania, care furnizează 90% din combustibil pentru Berlin și zonele învecinate, aduce petrol prin conducta Drujba. Fabrica, construită atunci când partea de est a Germaniei se afla ferm pe orbita Moscovei, a fost proiectată pentru a procesa țițeiul din Siberia și a fost legată de câmpurile de petrol din Rusia prin extinderea unui sistem de conducte construit pentru a consolida controlul Kremlinului asupra sateliților săi europeni.

Nu s-au schimbat prea multe de la reunificarea Germaniei în 1990. O parte din țiței poate fi adus prin portul Rostock, dar acea rută nu are capacitatea de a înlocui conducta Drujba, care are două ramificații. De asemenea, materiile prime pot fi aduse prin portul polonez Gdansk, folosind cea mai vestică porțiune a conductei Druzhba, care este în afara controlului Moscovei.

Planul este fezabil din punct de vedere tehnic. Țițeiul din Kazahstan din Asia Centrală este deja pompat în sistemul de conducte rusesc, unde este amestecat cu petrol local și exportat din porturile din Marea Baltică și Marea Neagră.

Aceasta pare o soluție bună, dar există o problemă flagrantă. Întregul proces se bazează pe participarea activă a operatorului de conducte de stat al Rusiei, Transneft PJSC, a Ministerului Energiei al țării și, în cele din urmă, a Kremlinului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

02 Mai 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2026, 10:46 // Actual //  bani.md

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.