Scandalos! Stufoasa lege a drepturilor de autor lasă autorii fără bani. Guvernul și Parlamentul

Eugen Turuta, doctor habilitat în științe tehnice a acuzat, într-o conferință de presă, AGEPI-ul că a promovat o lege cu multe carențe, care deși a fost votată cu mai puțin de jumătate de an deja trebuie modificată. Ba mai mult, autorii nu-și pot încasa remunerarea din operele care le-au fost preluate.

„În legea veche din 2010 era reflectat cuantumul remunerației se va plăti de către importatorii echipamentelor care pot fi utilizate pentru reproducere. Iar cuantumul remunerației va fi de cel puțin 3% din suma încasată din vânzarea echipamentelor și era încasată de către Organizațiile de gestiune colectivă, membrii căreia primeau această remunerare compensatorie”, a punctat Turuta.

Potrivit lui, în noua lege plata compensatorie a fost redusă la 0,3% „Eugen Rusu, directorul AGEPI declara înainte de aprobarea legii că încasările autorilor vor crește cu 3 mil. de lei. Este o aberație, în condițiile în care a fost redus cuantumul remunerației organizațiilor de gestiune colectivă”, a prcizat Turuta.

„Cel mai interesant este că la data de 15 decembrie 2022, nomenclatorul referitor la echipamente a fost votat în Parlament și în lege se spune că anexa la legea din 2014 se abrogă și se înlocuiește o anexă nouă. Dar în legea nou se regăsește nomenclatorul din legea veche unde apar utilaje vechi precum mp3 playere, care nu se mai importă, respectiv remunerația nu mai poate fi încasată. 90% din remunerație până a intra în vigoare noua lege o reprezentau telefoanele mobile care au codul vamal 8517 12000. În nou nomenclator așa cod vamal nu există și a fost introdus un alt cod vamal – smartphone-urile au fost înlocuite cu telefoane inteligente”, a remarcat Turuta.

În legea cu privire la echipamente importate la punctul 2 Guvernul în termen de 6 luni va prezenta Parlamentului modificările cu privire la legea drepturilor de autor – o lege care a fost votată jumătate de an în urmă. „Cert este că Guvernul și Parlamentul au fost induși în eroare de către AGEPI cu noua lege”, a punctat Turuta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drepturi de autor #organizații #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața cerealelor și oleaginoaselor din Republica Moldova se confruntă cu o presiune puternică asupra prețurilor, iar principala cauză nu este evoluția burselor internaționale, ci blocajele logistice de pe ruta Dunăre–Sulina–Reni. Potrivit unei analize realizate de Iurie Rija la 3 septembrie, prețurile achitate fermierilor moldoveni continuă să scadă, chiar dacă referințele de la Constanța și MATIF sunt în creștere.

Analiza arată că majorările externe sunt practic „înghițite” de costurile tot mai mari de transport. Spre exemplu, grâul furajer DAP Constanța s-a scumpit de la 209 euro/tonă pe 28 august la 216 euro/tonă pe 3 septembrie, însă în Republica Moldova prețurile au continuat să coboare. În nordul țării, grâul poate fi cumpărat chiar și cu aproximativ 2,70 lei/kg, dar traderii ezită să achiziționeze volume mari și, în unele cazuri, le solicită fermierilor să păstreze marfa cumpărată în propriile depozite încă o lună.

Situația este agravată de aglomerația de la Sulina și de nivelul scăzut al Dunării. Potrivit analizei, barjele care anterior puteau transporta circa 1.500 de tone încarcă acum doar aproximativ 500 de tone. În același timp, atacurile asupra infrastructurii și navelor din zona Reni sporesc riscurile pentru armatori și pun o presiune suplimentară pe costurile logistice.

Iurie Rija apreciază că problema logistică din sezonul 2026/2027 este chiar mai severă decât cea din 2022. Atunci, războiul a început în martie, când aproximativ două treimi din marfă fusese deja comercializată. Acum însă, blocajele au apărut chiar de la începutul unui sezon cu recoltă bogată, înainte ca exportul culturilor din grupa a doua să înceapă în volum.

Cea mai puternică presiune se vede la grâul furajer. În raioanele Drochia, Briceni și Edineț, prețul a coborât de la 2.600–2.700 lei/tonă la sfârșitul lunii iulie la 2.500–2.650 lei/tonă pe 3 septembrie. În zona Ștefan Vodă–Anenii Noi–Ialoveni–Hâncești, prețurile au scăzut de la 2.900–3.000 la 2.700–2.900 lei/tonă, iar în sud, la Comrat, Cantemir, Cimișlia și Leova, s-au redus până la 2.800–2.950 lei/tonă. La Giurgiulești, prețul a coborât de la 3.400 la 3.300 lei/tonă.

Situația este diferită în cazul grâului alimentar. Oferta de grâu cu proteină de 11,5% este mai redusă, iar morarii locali îl caută activ. Din acest motiv, prețul a crescut cu aproximativ 50–100 de lei pe tonă într-o săptămână. În nord, acesta ajunge la 2.900–3.100 lei/tonă, în centru la 3.100–3.200 lei, iar la Giurgiulești la circa 3.500 lei/tonă.

În schimb, rapița beneficiază de faptul că 70–80% din recoltă a fost deja cumpărată. Oferta mai redusă susține prețurile, care ajung la 9.800–9.900 lei/tonă în centrul țării și la 10.400–10.500 lei/tonă la Giurgiulești.

Și campania de achiziție a florii-soarelui a început deja, deși o parte din recoltă este încă pe câmp. La Giurgiulești sunt oferite 9.500–9.700 lei/tonă, la Bălți aproximativ 9.200 lei, iar în nord prețurile pornesc de la 8.800–8.900 lei/tonă. În apropierea Giurgiuleștiului acestea urcă până la 9.200–9.350 lei/tonă.

Concluzia analizei este că piața agricolă din Republica Moldova s-a împărțit practic în două: grâul furajer se ieftinește sub presiunea logisticii, în timp ce rapița și floarea-soarelui înregistrează creșteri în mai multe regiuni. Factorul decisiv rămâne însă infrastructura de export, afectată simultan de nivelul scăzut al Dunării, aglomerația de la Sulina și riscurile de securitate din zona Reni–Orlovca.