De ce e Putin încă e în funcție. Cifrele care explică tot

Un sondaj realizat de Fundația pentru Opinie Publică a arătat că poporul rus regretă prăbușirea URSS și consideră că lucrurile s-au schimbat în rău față de atunci.

80% dintre ruși consideră că epoca sovietică a fost o perioadă bună și că lucrurile s-au schimbat în rău. Ei regretă prăbușirea URSS, potrivit unui sondaj realizat de Fundația pentru Opinie Publică. Doar 5% dintre respondenți nu sunt de acord cu majoritatea, iar pentru alți 15% a fost dificil să răspundă la această întrebare. Opinia pozitivă despre perioada sovietică este susținută de 64% dintre cetățenii cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani și de 75% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 31 și 45 de ani. Dintre persoanele cu vârste cuprinse între 46 și 60 de ani sunt 88%, iar dintre cele de peste 60 de ani 86%.

Regretul pentru prăbușirea Uniunii Sovietice a fost exprimat de 63% dintre respondenți, 22% nu au regretat acest lucru, iar 15% au găsit dificil să răspundă. Rușii de peste 60 de ani regretă cel mai frecvent prăbușirea URSS: 85%; între 46 și 60 de ani – 76%; între 31 și 45 de ani – 53%; iar între 18 și 30 de ani – 30%.

Au fost întrebați și ce a însemnat URSS pentru ei. 16% dintre ruși își amintesc de copilărie și tinerețe, 14% își amintesc de gânduri bune, 11% asociază acea perioadă cu stabilitatea, 8% regretă și sunt nostalgici, dorind să se întoarcă la acele vremuri, 7% își amintesc de o viață bună, cu belșug, 6% își amintesc de unitatea și prietenia dintre popoare, 5% subliniază grija pentru oameni, 4% menționează bunătatea oamenilor, 3% indică stagnarea și lipsurile, iar 3% încă își amintesc de o țară mare, cu o economie puternică.

Acest sondaj a fost realizat în 53 de regiuni rusești, 104 localități din 1 500 de respondenți, între 16 și 18 decembrie 2022, potrivit RIA Novosti.

Vladimir Putin scade în sondaje

Alt sondaj arată că rușii nu mai au încredere în Vladimir Putin și că se tem de ce va urma. „Întrebați despre încrederea în Putin, 80,1% dintre respondenți au răspuns pozitiv (-0,3% în cursul săptămânii), iar rata de aprobare a activității președintelui rus a fost de 76,5% (-0,4% în cursul săptămânii)”, se arată în sondaj.

Cifrele de evaluare pozitivă pentru premier și guvernul rus au fost de 53,1% (+0,7%) și, respectiv, 50,3% (-1,8%)”, subliniază raportul. Mihail Mișușin a fost creditat de 63,4% dintre respondenți (+0,9% în cursul săptămânii).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cifre #sondaj #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.