Grecia vrea să listeze la bursă aeroportul internațional din Atena

Agenţia pentru Privatizare din Grecia (HRADF) intenţionează să demareze o ofertă publică iniţială (IPO) pentru pachetul său de 30% din acţiunile aeroportului internaţional din Atena, iar cel mai mare acţionar al aeroportului este pregătit să cumpere 10% din aceste acţiuni, transmite Bloomberg.

HRADF şi cei mai mari acţionari şi operatori ai aeroportului internaţional din Atena, AviAlliance GmbH şi AviAlliance Capital GmbH, ambele controlate de fondul canadian PSP Investments, au ajuns la un acord cu privire la viitorul aeroportului, a declarat pentru Bloomberg directorul general de la HRADF, Dimitrios Politis.

„Acum suntem în etapa în care vom prezenta şi celorlalţi acţionari precum şi Guvernului detaliile înţelegerii noastre”, a spus Dimitrios Politis.

Cel mai mare aeroport din Grecia, cunosc sub numele de aeroportul Eleftherios Venizelos, a fost tranzitat anul trecut de 22,7 milioane de pasageri, în creştere cu 84% comparativ cu 2021, pe măsură ce turismul şi-a revenit din pandemie. Având în vedere importanţa turismului pentru economia Greciei, Dimitrios Politis a descris aeroportul internaţional din Atena drept „un indicator excelent pentru succesul revenirii Greciei”. O economie în creştere depinde de o piaţă de capital sănătoasă precum şi de companii mari cu performanţe de top prezente pe bursa de valori, a adăugat Politis.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Agenţia care gestionează participaţiile statului grec deţine 25% din acţiunile aeroportului internaţional din Atena. AviAlliance GmbH şi AviAlliance Capital au împreună un pachet de 40% iar familia greacă Dimitris Copelouzos are un pachet de 5%.

Conform înţelegerii preliminare, HRADF va organiza o ofertă publică iniţială pentru pachetul său de 30% iar AviAlliance va avea dreptul de a achiziţiona un pachet de 10%, ceea ce va da entităţilor controlate de fondul PSP controlul asupra majorităţii acţiunilor la aeroportul internaţional din Atena.

Pachetul de 30% ce ar urma să fie scos la vânzare ar putea fi evaluat undeva între 800 de milioane şi un miliard de euro, în funcţie de condiţiile de pe piaţă. Dimitrios Politis vrea să se mişte rapid pentru a încheia tranzacţia.

„Facem eforturi pentru a avea opţiunea de a finaliza tranzacţia în prima jumătate a anului”, a precizat Politis.

#Atena #Aeroport #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.