Vagoanele CFM-ului vor ajunge la fier vechi dacă nu sunt cumpărate altele noi. Tofilat: Nu vom putea transporta marfă

Calea Ferată din Moldova (CFM) are nevoie de vagoane cerealiere noi pentru a putea transporta marfă în continuare, a declarat directorul întreprinderii, Oleg Tofilat în timpul unei conferințe de presă.

Potrivit directorului CFM, din cele 780 de vagoane pe care întreprinderea le are în dotare, circa 700 nu vor mai putea fi folosite peste un an, întrucât termenul de exploatare expiră până în 2024.

„Pentru toate vagoanele termenul de exploatare expiră în 2025, iar pentru aproximativ 700 dintre ele, termenul expiră până în 2024. Dacă nu întreprindem măsuri, este posibil să nu avem cu ce exporta producția cerealieră, ceea ce reprezintă un risc pentru întreaga economie națională”, a declarat Oleg Tofilat.

Astfel, CFM are nevoie de circa 1.000 de vagoane cerealiere noi. Acestea ar putea fi cumpărate din creditul oferit Republicii Moldova de către Polonia în 2015.

„Ne-am propus ca în cadrul creditului suveran oferit de Guvernul Poloniei pentru Republica Moldova, un credit mai vechi de prin 2015, să accedem la fonduri de la 40 de milioane de euro și mai mult pentru a procura vagoane care vor fi produse în Polonia și operate în Moldova”, a adăugat Tofilat.

Vagoanele noi vor contribui la stimularea agriculturii și creșterea competitivității la export și ar putea contribui la transportul de cereale în tranzit.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vagoane cerealiere #Oleg Tofilat #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom