Ce va face Melinda Gates cu averea sa obținută după divorț. La ce se așteaptă analiștii

După decenii de implicare în scopuri caritabile, Melinda Gates a devenit un model de filantropie, iar după divorțul de Bill Gates, va continua să facă același lucru, scrie CNN.

În 2015, miliardara și-a creat propria companie de investiții și incubare, Pivotal Ventures.

„După ce am deschis fundația noastră, am început să petrec timp cu femeile din întreaga lume și să înțeleg mai bine impactul inegalității de șanse asupra vieții femeilor și a fetelor”, a declarat Melinda anul trecut.

În iunie 2020, prin Pivotal Ventures, Melinda Gates a colaborat cu fosta soție a lui Jeff Bezos, MacKenzie Scott, pentru a lansa un program referitor la egalitatea de șanse. Prin program, se vor acorda 30 de milioane de dolari organizațiilor cu cele mai bune idei pentru a ajuta la extinderea influenței femeilor în Statele Unite până în anul 2030. Au fost alese zece finaliste, iar câștigătorii vor fi anunțați în această vară.

Prin Pivotal Ventures, Melinda Gates a condus mai multe inițiative privind sănătatea mintală, concentrându-se în special pe tinerii de culoare și pe comunitatea LGBTQ+ din SUA.

În aprilie, a ajutat la înființarea Sound It Out, o campanie care îi ajută pe părinți să-și înțeleagă mai bine elevii de gimnaziu.

Melinda Gates s-a implicat frecvent în ceea ce privește accesul la vaccinuri, cel mai recent fiind în timpul pandemiei de COVID-19.

În total, Fundația Bill și Melinda Gates a donat mai mult de 1,75 miliarde de dolari pentru a sprijini campania de vaccinare anti COVID-19.

Scoaterea oamenilor din sărăcie a fost mult timp o prioritate pentru Fundația Bill și Melinda Gates.

„Primul pas este să ne asigurăm că toți oamenii au acces la tehnologie, iar în acest moment miliarde de persoane încă nu au acces”, a explicat miliardara.

În 2019, Melinda Gates a scris pe Twitter că accesul la contraceptive rămâne cel mai mare antidot împotriva sărăciei, în întreaga lume.

#divort #Melinda gates #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.