Câți bani primește Melinda Gates după divorț. Prima zi

O companie de investiții fondată de Bill Gates din profiturile de la Microsoft a transferat acțiuni în valoare de peste 1,8 miliarde de dolari către Melinda Gates la o zi după anunțul divorțului dintre cei doi, potrivit site-ului Bloomberg, citează digi24.ro.

Melinda Gates deține acum 14,1 milioane de acțiuni la Canadian National Railway Co., în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, potrivit datelor Comisiei de Valori Mobiliare și schimb, valabile la 3 mai.

Cascade Investment i-a transferat, de asemenea, 2,94 de milioane de acțiuni la AutoNation Inc., în valoare de 309 milioane de dolari.

Prin Cascade Investment, Bill Gates investește în imobiliare, energie și Horeca și deține acțiuni la zeci de companii publice, printre care Deere & Co. sau Republic Services Inc.
De asemenea, Bill și Melinda Gates se numără printre cei mai mari deținători de terenuri din SUA.

Averea cuplului Gates este de 145,4 miliarde de dolari, potrivit indexului Bloomberg Billionaires.

Bill şi Melinda Gates au anunţat pe 3 mai că vor divorţa, după 27 de ani de căsnicie. Cei doi vor continua să colaboreze în cadrul Fundaţiei Bill şi Melinda Gates.

„După ce ne-am gândit multă vreme şi după ce am încercat totul pentru ca relaţia noastră să meargă mai departe, am decis să punem capăt mariajului. Nu credem că mai putem continua împreună ca un cuplu”, se arată într-o declaraţie comună, postată de cei doi pe conturile personale de Twitter.

Ei nu au semnat niciodată un acord prenupțial, dar au un „contract de separare”, care stipulează modul în care își vor împărți averea în caz de divorț, potrivit Business Insider, care citează TMZ.

#Melinda gates

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.