O bancă iese de sub aripa protectoare a Băncii Naționale a Moldovei

24 Ian. 2023, 09:30
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
24 Ian. 2023, 09:30 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis, cu vot unanim, ridicarea  regimului de intervenție timpurie a B.C. „ENERGBANK” S.A.

Decizia a fost luată odată cu aprobarea, pe 19 ianuarie 2023, a unui nou membru al Consiliului B.C. „ENERGBANK” S.A. și restabilirea, în consecință, a funcționalității Consiliului și Comitetului de Conducere al băncii prin asigurarea cvorumului necesar pentru ținerea ședințelor și luarea deciziilor conform actelor normative și actelor interne ale B.C. „ENERGBANK” S.A.

Astfel, din 20.01.2023 B.C. „ENERGBANK” S.A. își reia activitatea independentă în regim normal, fiind  restabilită funcționalitatea organelor de conducere statutare. Comitetul de Conducere al băncii a devenit funcțional din 25.10.2022, iar Consiliul băncii din 19.01.2023.

Regimul de intervenție timpurie a fost instituit la B.C. „ENERGBANK” S.A. pe data de 11.01.2019, ca urmare a constatării activității concertate a unui grup de persoane ce aveau o deținere calificată de 52,55 la sută din capitalul social al băncii, fără a dispune de aprobarea prealabilă obligatorie a Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada intervenției timpurii, activele B.C. „ENERGBANK” S.A. s-au majorat cu 147,2 mil.lei sau cu 5,5 la sută față de finele anului 2018, la situația din 31.12.2022 constituind 2 838,5 mil. lei. Totodată, creditele neperformante au înregistrat o diminuare de 18,3 mil. lei sau 16,7 la sută față de finele anului 2021 și de 72,6 mil. lei sau 44,7 la sută față de finele anului 2018 (la 11 ianuarie 2019 fiind instituit regimul de intervenție timpurie). Profitul net al băncii a constituit 101,4 mil.lei (la situația din 31.12.2022), în creștere față de sfârșitul anului 2021 cu 98,8 la sută sau cu 49,5 mil.lei.

Decizia de ridicare a regimului de intervenție timpurie a fost determinată de faptul că banca și-a perfecționat actele normative interne și sistemul de control intern, a sporit nivelul de transparență a acționariatului și a obținut rezultate respectând măsurile de supraveghere prescrise de Banca Națională privind activitatea de creditare aferentă persoanelor afiliate.

Astfel, în cei patru ani de intervenție timpurie a fost asigurată administrarea și conducerea activității băncii în vederea menținerii poziției financiare a B.C. „ENERGBANK” S.A. și adoptarea măsurilor legale pentru remedierea situației cu privire la acționariat în scopul asigurării deținerii în capitalul băncii de către persoanele care corespund cerințelor privind calitatea acționariatului bancar și în vederea restabilirii conducerii sănătoase și prudente a activității băncii.

La finele anului 2021, a fost aprobată achiziționarea de către AS „IuteCredit Europe” a deținerii calificate în mărime ce atinge și depășește nivelul de 50 la sută din capitalul social al B.C. „ENERGBANK” S.A., AS „IuteCredit Europe” devenind acționarul majoritar al băncii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.