Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Suspans în cazul candidaturii lui Putin pentru alegerile din 2024! Kremlinul: E prea devreme

Suspans în cazul candidaturii lui Putin pentru alegerile din 2024! Kremlinul: E prea devreme

24 Ian. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Ian. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Este „prea devreme” să se vorbească despre o potențială candidatură la realegerea lui Vladimir Putin în 2024, a declarat Kremlinul, potrivit Al Jazeera.

Președintele rus „nu a făcut nicio declarație pe această temă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Reprezentanţii Kremlinului vor urmări îndeaproape alegerile regionale din septembrie 2023 pentru a trage concluziile potrivite în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2024, notează cotidianul rus Komerant.

Următoarele alegeri prezidenţiale din Rusia ar urma să aibă loc la 17 martie 2024, iar campania electorală, aşa cum a fost planificată, ar trebui să înceapă în decembrie 2023. Vladimir Putin (70 de ani), aflat la putere din 2000, şi-a anunţat participarea la alegerile din martie 2018 cu patru luni înainte ca acestea să aibă loc, adică în decembrie 2017, aminteşte EFE.

Putin poate fi președinte până în 2036

În 2020, ruşii au validat în proporţie de 77,92% revizuirea Constituţiei, ceea ce îi permite lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036, potrivit AFP și Agerpres.
Unul dintre amendamentele cele mai controversate îi conferă lui Vladimir Putin opţiunea a două mandate suplimentare la terminarea celui actual în 2024. El va avea astfel posibilitatea de a rămâne la Kremlin până în 2036, când va împlini 84 de ani.
Vladimir Putin a venit la putere pe 9 august 1999, când a preluat primul său mandat de premier al Rusiei.

Președintele rus Vladimir Putin a fost reales cu un scor zdrobitor la alegerile din 2018, el având un mandat de șase ani la cârma celei mai întinse țări într-o epocă în care relațiile Moscovei cu Occidentul sunt marcate de o ostilitate tot mai mare.

Astfel, dominația sa politica asupra Rusiei se întinde pe aproape un sfert de secol, doar dictatorul Josef Stalin a condus țara mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.