Nemții tergiversează trimiterea de Leoparzi ucrainenilor. UE aprobă un pachet militar de jumătate de miliard de euro

24 Ian. 2023, 04:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Ian. 2023, 04:51 // Actual //  bani.md

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene au convenit luni să aloce încă 500 de milioane de euro ca ajutor militar pentru Ucraina, în timp ce Berlinul – unde declaraţiile ministrului de externe Annalena Baerbock au dat naştere la oarece confuzie – se confruntă cu presiuni în legătură cu solicitările Kievului de a-i furniza tancurile Leopard fabricate în Germania, relatează Reuters și News.ro.

Uniunea Europeană a acordat luni 500 de milioane de euro pentru livrările de arme către Ucraina şi a alocat 45 de milioane de euro pentru formarea militarilor ucraineni în UE. Miniştrii de externe ai UE, reuniţi la Bruxelles, au convenit să deblocheze aceste două linii de finanţare din Fondul European pentru Pace şi au vorbit prin videoconferinţă cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba.
Această sumă ridică la 3,6 miliarde de euro asistenţa financiară militară acordată Ucrainei prin Fondul European pentru Pace (EPF), la care se adaugă finanţarea bilaterală a statelor membre, asupra căreia nu toate comunică.

Consensul privind această a şaptea tranşă de ajutor pentru Kiev a intervenit în condiţiile în care săptămâna trecută ţările occidentale nu au reuşit să ajungă la un acord pentru trimiterea de tancuri de luptă Ucrainei, dar au promis în schimb un sprijin de miliarde de euro.

„Rămânem fermi în sprijinul nostru pentru forţele armate ucrainene”, a transmis pe Twitter Suedia, care deţine preşedinţia rotativă a UE.

Toate tunurile pe Germania

Între timp, mai mulţi miniştri au declarat în cursul dimineţii, sosind la reuniune, că este esenţial ca Germania să permită trimiterea tancurilor Leopard în Ucraina. Tancurile germane Leopard, folosite de armatele din întreaga Europă, sunt considerate în general ca fiind cele mai potrivite pentru Ucraina, dar Berlinul trebuie să autorizeze livrarea lor şi încă nu a făcut acest lucru.

Polonia a declarat luni că va cere Germaniei permisiunea de a trimite tancuri Leopard în Ucraina, dar le va trimite indiferent dacă Berlinul va fi de acord sau nu, cu condiţia ca şi alte ţări să fie de acord.

„În acest moment nu există argumente solide pentru care să nu poată fi furnizate tancuri de luptă”, a declarat ministrul leton de externe Edgars Rinkevics la sosirea la reuniunea de la Bruxelles.

La rândul său, ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că tancurile nu mai trebuie să mai întârzie nicio zi, în timp ce ministrul estonian de externe, Urmas Reinsalu, a declarat că Germania, în calitate de „motor al Europei”, are o responsabilitate deosebită în a ajuta Ucraina.
Ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, a avertizat că Rusia ar putea câştiga războiul, dacă europenii „nu ajută Ucraina cu ceea ce are nevoie acum”.

Un diplomat UE a declarat pentru Reuters că aceste declaraţii au fost urmate de o discuţie între miniştri despre tancuri. „Germanilor nu le-a plăcut să fie împinşi de la spate, ei avertizează că poate fi contraproductiv”, a spus diplomatul.

La sosirea la reuniunea la Bruxelles, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a refuzat să detalieze comentariile sale de duminică făcute la un post de televiziune francez, unde a declarat că Berlinul nu va sta în calea Poloniei, dacă va vrea să trimită tancuri Leopard Ucrainei. Declaraţiile sale au provocat o oarecare confuzie la Berlin, scrie The Guardian. Deocamdată, rămâne neclar dacă remarcile ei indică o schimbare a poziţiei guvernului sau doar o încercare a Partidului Verzilor de a corecta strategia de comunicare greşită a cancelarului Olaf Scholz, notează cotidianul britanic.

Luni, la sosirea la Bruxelles, Baerbock a spus doar că este important să „facem tot ce putem pentru a apăra Ucraina”.

Ungaria se opune unor sancțiuni împotriva Rusiei

Partidul social-democrat, de centru-stânga, al cancelarului Olaf Scholz susţine că Occidentul ar trebui să evite mişcările bruşte care ar putea duce la escaladarea războiului. Dar mai mulţi aliaţi ai UE resping această poziţie, spunând că Rusia este deja pe deplin angajată în agresiunea sa de 11 luni asupra Ucrainei.

Şi în timp ce UE lucrează la un al zecelea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, Ungaria, vocea pro-rusă din UE, şi-a semnalat opoziţia faţă de noi sancţiuni.
„Toate deciziile care ar putea prelungi războiul sau ar putea duce la o potenţială escaladare sunt împotriva intereselor noastre”, a declarat ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto. „S-a dovedit că sancţiunile conduc Europa pe un drum înfundat”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.