Nemții tergiversează trimiterea de Leoparzi ucrainenilor. UE aprobă un pachet militar de jumătate de miliard de euro

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene au convenit luni să aloce încă 500 de milioane de euro ca ajutor militar pentru Ucraina, în timp ce Berlinul – unde declaraţiile ministrului de externe Annalena Baerbock au dat naştere la oarece confuzie – se confruntă cu presiuni în legătură cu solicitările Kievului de a-i furniza tancurile Leopard fabricate în Germania, relatează Reuters și News.ro.

Uniunea Europeană a acordat luni 500 de milioane de euro pentru livrările de arme către Ucraina şi a alocat 45 de milioane de euro pentru formarea militarilor ucraineni în UE. Miniştrii de externe ai UE, reuniţi la Bruxelles, au convenit să deblocheze aceste două linii de finanţare din Fondul European pentru Pace şi au vorbit prin videoconferinţă cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba.
Această sumă ridică la 3,6 miliarde de euro asistenţa financiară militară acordată Ucrainei prin Fondul European pentru Pace (EPF), la care se adaugă finanţarea bilaterală a statelor membre, asupra căreia nu toate comunică.

Consensul privind această a şaptea tranşă de ajutor pentru Kiev a intervenit în condiţiile în care săptămâna trecută ţările occidentale nu au reuşit să ajungă la un acord pentru trimiterea de tancuri de luptă Ucrainei, dar au promis în schimb un sprijin de miliarde de euro.

„Rămânem fermi în sprijinul nostru pentru forţele armate ucrainene”, a transmis pe Twitter Suedia, care deţine preşedinţia rotativă a UE.

Toate tunurile pe Germania

Între timp, mai mulţi miniştri au declarat în cursul dimineţii, sosind la reuniune, că este esenţial ca Germania să permită trimiterea tancurilor Leopard în Ucraina. Tancurile germane Leopard, folosite de armatele din întreaga Europă, sunt considerate în general ca fiind cele mai potrivite pentru Ucraina, dar Berlinul trebuie să autorizeze livrarea lor şi încă nu a făcut acest lucru.

Polonia a declarat luni că va cere Germaniei permisiunea de a trimite tancuri Leopard în Ucraina, dar le va trimite indiferent dacă Berlinul va fi de acord sau nu, cu condiţia ca şi alte ţări să fie de acord.

„În acest moment nu există argumente solide pentru care să nu poată fi furnizate tancuri de luptă”, a declarat ministrul leton de externe Edgars Rinkevics la sosirea la reuniunea de la Bruxelles.

La rândul său, ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că tancurile nu mai trebuie să mai întârzie nicio zi, în timp ce ministrul estonian de externe, Urmas Reinsalu, a declarat că Germania, în calitate de „motor al Europei”, are o responsabilitate deosebită în a ajuta Ucraina.
Ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, a avertizat că Rusia ar putea câştiga războiul, dacă europenii „nu ajută Ucraina cu ceea ce are nevoie acum”.

Un diplomat UE a declarat pentru Reuters că aceste declaraţii au fost urmate de o discuţie între miniştri despre tancuri. „Germanilor nu le-a plăcut să fie împinşi de la spate, ei avertizează că poate fi contraproductiv”, a spus diplomatul.

La sosirea la reuniunea la Bruxelles, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a refuzat să detalieze comentariile sale de duminică făcute la un post de televiziune francez, unde a declarat că Berlinul nu va sta în calea Poloniei, dacă va vrea să trimită tancuri Leopard Ucrainei. Declaraţiile sale au provocat o oarecare confuzie la Berlin, scrie The Guardian. Deocamdată, rămâne neclar dacă remarcile ei indică o schimbare a poziţiei guvernului sau doar o încercare a Partidului Verzilor de a corecta strategia de comunicare greşită a cancelarului Olaf Scholz, notează cotidianul britanic.

Luni, la sosirea la Bruxelles, Baerbock a spus doar că este important să „facem tot ce putem pentru a apăra Ucraina”.

Ungaria se opune unor sancțiuni împotriva Rusiei

Partidul social-democrat, de centru-stânga, al cancelarului Olaf Scholz susţine că Occidentul ar trebui să evite mişcările bruşte care ar putea duce la escaladarea războiului. Dar mai mulţi aliaţi ai UE resping această poziţie, spunând că Rusia este deja pe deplin angajată în agresiunea sa de 11 luni asupra Ucrainei.

Şi în timp ce UE lucrează la un al zecelea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, Ungaria, vocea pro-rusă din UE, şi-a semnalat opoziţia faţă de noi sancţiuni.
„Toate deciziile care ar putea prelungi războiul sau ar putea duce la o potenţială escaladare sunt împotriva intereselor noastre”, a declarat ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto. „S-a dovedit că sancţiunile conduc Europa pe un drum înfundat”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă Bursa de Valori va fi înființată Chișinău. Această investiție strategică vine din partea Bursei de Valori București, care va contribui la crearea unei burse moderne, adaptate necesităților economiei noastre, a annțat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-o postare pe Facebook.

„Vom avea o bursă de valori care să servească și să susțină necesitățile economiei noastre. Statul va fi acționar cu o participație, iar acest lucru ne va permite să influențăm direcția de dezvoltare a Bursei și să menținem angajamentul ferm de a dezvolta piața de capital din Moldova”, a subliniat ministrul Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, o bursă de valori oferă posibilitatea de a investi în instrumente financiare, ceea ce va contribui la creșterea economiilor și la dezvoltarea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile locale vor avea acces mai ușor la capital din România și din alte colțuri ale lumii, datorită tehnologiilor avansate de tranzacționare.

Printre beneficiile principale ale acestui proiect se numără se numără posibilitatea ca toți cetățenii să investească în instrumente financiare ce vor sprijini fondurile de pensii și asigurările private, accesul mai rapid al companiilor locale la capital românesc și internațional, atragerea investitorilor instituționali globali, care vor contribui la integrarea companiilor noastre în lanțurile valorice globale, conectarea pieței Moldovei la piețele europene și accelerarea dezvoltării pieței noastre de capital și parteneriatul cu Bursa de Valori București, care aduce expertiză și credibilitate internațională.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.