Directorul interimar AIPA despre percheziții: Ne-am salutat cu dumnealor

Directorul interimar al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a confirmat pentru Bani.md faptul că au loc percheziții la sediul central al Agenției. Despre perchezițiile în nordul centrul și sudul țării a declarat că, în prezent, nu cunoaște detalii.

„Într-adevăr, astăzi dimineața, inclusiv la aparatul central au venit organele abilitate, ne-am salutat cu dumnealor. Dumnealor fac verificare după care vom avea și noi detalii. Despre faptul că au loc percheziții și în teritoriu: nord, centru și sud, nu cunosc, am văzut acum din presă. Dumnealor nu mi-au confirmat sau nu mi-au infirmat că sunt careva verificări și în teritorii”, a declarat Diana Coșalîc pentru Bani.md.

Potrivit directorului interimar, în prezent nu se cunosc detalii despre bănuiți sau despre careva suspiciuni.

Ulterior, AIPA a revenit cu un un comunicat de presă despre perchezițiile efectuate la mai multe sedii ale Agenției:

„Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură confirmă faptul că ofiţerii Centrului Național Anticorupție şi procurorii au iniţiat percheziţii la domiciliile şi birourile de serviciu ale unor angajaţi ai Agenției, aceştia fiind suspectați de depășirea atribuțiilor de serviciu.

Prin urmare, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură va acorda tot suportul și va colabora activ cu organul de urmărire penală în partea ce ține de investigarea angajaților, în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Conducerea AIPA se disociază de angajații care admit manifestări coruptibile în activitatea lor, precum și reiterează angajamentul de a continua activitatea în spiritul legalității, transparenței, corectitudinii și responsabilității, inclusiv declară toleranța zero la actele de corupție.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Centrul Naţional Anticorupţie efectuează percheziții în toate regiunile ţării. Ofiţerii descind la oficiile Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură. Informaţia a fost confirmată pentru Realitatea de ofiţera de presă a CNA, Angela Starinschi.

Acțiunile de urmările penală sunt efectuate într-un dosar privind acordarea ilegală a subvențiilor. Ar fi vizaţi mai mulţi funcționari, oficiali din administrația publică şi agenți economici.

#Diana Coșalîc #AIPA #Perchezitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.

#Cereale #export #Ucraina