INTERVIU VIDEO Investigațiile financiare paralele și rolul lor în procesul de recuperare a bunurilor infracționale

26 Ian. 2023, 09:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
26 Ian. 2023, 09:30 // Actual //  MD Bani

Pentru a identifica bunurile dobândite ilegal, fie că este vorba de mașini scumpe, terenuri sau bani în numerar, în cadrul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a fost creată Direcția Investigații Financiare, formată din ofițeri de urmărire penală, care efectuează investigații financiare paralele. Astfel de investigații se fac în cazurile de corupție, spălare de bani, trafic de droguri, trafic de persoane, contrabandă, evaziune fiscală sau una din cele 55 de infracțiuni generatoare de venit care intră în competența ARBI.

În cadrul unui interviu exclusiv, șeful Direcției Investigații Financiare din cadrul ARBI, Vitalie Racu, și expertul internațional Pedro Gomes Pereira, au vorbit despre importanța investigațiilor financiare paralele și ajutorul oferit de către experții internaționali în îmbunătățirea procesului de recuperare a bunurilor infracționale din Republica Moldova.

„În anul 2015, au fost efectuate studii de către experții internaționali, care au constatat faptul că organele de urmărire penală și procurorii se focusează mai mult pe identificarea faptului infracțional, acumularea probelor cu privire la persoana care a săvârșit infracțiunea și expedierea cauzei în judecată. Identificarea bunurilor rămânea neacoperită, sau, în general, nici nu se efectua. Ulterior, s-a constatat că este necesar un asemenea organ specializat care să efectueze aceste investigații paralele pe cauze penale de importanță, cum ar fi cauzele de corupție, de spălare de bani, cauzele de trafic de droguri sau de persoane, de contrabandă și evaziune fiscală”, a declarat șeful Direcției Investigații Financiare din cadrul ARBI, Vitalie Racu.

Scopul investigațiilor paralele nu este doar identificarea bunurilor pe care le dețin subiecții infracțiunilor în proprietate, dar și identificarea bunurilor care le aparțin prin intermediul persoanelor terțe. Experții internaționali recomandă ca investigațiile financiare paralele să fie realizate în colaborare cu alte instituții. Astfel, ARBI colaborează cu Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Autoritatea Națională de Integritate, instituțiile bancare etc.

„Organele de urmărire penală, echipele investigațiilor paralele trebuie încurajate să se întâlnească periodic pentru a discuta despre dificultățile și problemele operaționale, desigur, respectând limitele impuse de legislație despre ceea ce pot discuta în timpul întâlnirilor informale. Acesta este un exemplu care a funcționat foarte bine în Spania și Marea Britanie”, a menționat expertul internațional, Pedro Gomes Pereira.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele, precum și de a indisponibiliza bunurile infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

 

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală