VIDEO Traian în inspecție la Grătiești. Cum s-a modernizat comuna în ultimii ani

Ora de LIVE cu Traian prin suburbiile Capitalei a ajuns la Grătiești. Colegul nostru a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul comunei, Victor Mardare.

Grătiești este o comună din sectorul Rîșcani, municipiul Chișinău. Primăria Grătiești are în componență două localități: satul-reședință Grăiești și Hulboaca. În Grătiești locuiesc circa 6 800 de persoane – mai exact, 5 100 în Grătiești și 1 700 în Hulboaca.

Când Victor Mardare și-a început primul mandat, localitatea Hulboaca încă nu era conectată la rețelele de canalizare menajeră.

„Ne-am implicat activ și am făcut toate acțiunile necesare pentru ca rețeaua de canalizare să fie pusă în funcțiune. Ne-am axat și pe construcția apeductului respectiv”, menționează primarul.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 13,6 milioane de lei pentru dezvoltarea comunei Grătiești.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În 2021, au început a fi direcționate resurse pentru implementarea proiectului de execuție a rețelei exterioare a canalizării din cartierul unde se află biserica din Grătiești – un proiect foarte costisitor, care include și două stații de pompare. O altă reușită a comunei este reconstrucția parcului din satul Grătiești.

„Suntem avantajați de faptul că suntem o componentă a Primăriei municipiului Chișinău. În fiecare an avem o sursă sigură de finanțare la capitolul investiții. Asta ne oferă foarte multe oportunități pentru a ne dezvolta”, conchide Victor Mardare.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#gratiesti #Ora de live cu Traian #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.