VIDEO Traian în inspecție la Grătiești. Cum s-a modernizat comuna în ultimii ani

Ora de LIVE cu Traian prin suburbiile Capitalei a ajuns la Grătiești. Colegul nostru a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul comunei, Victor Mardare.

Grătiești este o comună din sectorul Rîșcani, municipiul Chișinău. Primăria Grătiești are în componență două localități: satul-reședință Grăiești și Hulboaca. În Grătiești locuiesc circa 6 800 de persoane – mai exact, 5 100 în Grătiești și 1 700 în Hulboaca.

Când Victor Mardare și-a început primul mandat, localitatea Hulboaca încă nu era conectată la rețelele de canalizare menajeră.

„Ne-am implicat activ și am făcut toate acțiunile necesare pentru ca rețeaua de canalizare să fie pusă în funcțiune. Ne-am axat și pe construcția apeductului respectiv”, menționează primarul.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 13,6 milioane de lei pentru dezvoltarea comunei Grătiești.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În 2021, au început a fi direcționate resurse pentru implementarea proiectului de execuție a rețelei exterioare a canalizării din cartierul unde se află biserica din Grătiești – un proiect foarte costisitor, care include și două stații de pompare. O altă reușită a comunei este reconstrucția parcului din satul Grătiești.

„Suntem avantajați de faptul că suntem o componentă a Primăriei municipiului Chișinău. În fiecare an avem o sursă sigură de finanțare la capitolul investiții. Asta ne oferă foarte multe oportunități pentru a ne dezvolta”, conchide Victor Mardare.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#gratiesti #Ora de live cu Traian #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM) respinge criticile cu privire la cele aproape 15 milioane de lei prevăzute în bugetul pentru anul 2026 pentru prime de performanță și ajutoare materiale și susține că fondurile nu provin din bugetul de stat și că sumele reprezintă doar un plafon maxim estimativ, nu cheltuieli garantate.

Precizările au fost transmise într-un răspuns oficial pentru BANI.MD, după ce publicația a relatat că instituția condusă de Sergiu Gaibu a bugetat aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare materiale, pe lângă fondul salariilor de bază de 29,5 milioane de lei.

Potrivit ARCOM, instituția funcționează pe principiul autofinanțării și nu utilizează bani proveniți din taxele și impozitele generale achitate de cetățeni.

„Finanțarea autorității nu se realizează din bugetul de stat. Cheltuielile sunt acoperite integral din venituri proprii, constituite din plățile de reglementare și monitorizare achitate de operatorii activi pe piața comunicațiilor electronice și poștale”, se arată în răspunsul transmis redacției.

Instituția argumentează că politica de salarizare trebuie să fie competitivă pentru a putea atrage și păstra specialiști în domenii precum comunicațiile electronice, securitatea cibernetică, radiocomunicațiile și analiza de piață.

Potrivit ARCOM, în lipsa unor salarii competitive, autoritatea riscă să piardă personal calificat în favoarea companiilor private pe care le reglementează, ceea ce ar afecta capacitatea instituțională și ar putea genera riscuri de integritate.

Referitor la cele aproape 15 milioane de lei prevăzute pentru sporuri, prime și ajutoare materiale, instituția precizează că acestea reprezintă plafonul bugetar maxim estimat, și nu sume care vor fi plătite automat.

În ceea ce privește primele de performanță, ARCOM afirmă că acestea sunt acordate doar în baza evaluărilor profesionale și a rezultatelor individuale, iar angajații sancționați disciplinar sau care încalcă normele de integritate nu pot beneficia de astfel de stimulente.

Ajutoarele materiale, potrivit instituției, au caracter social și sunt acordate fie anual, odată cu concediul de odihnă, conform legislației muncii și Contractului colectiv de muncă, fie în situații excepționale, precum probleme grave de sănătate, decese în familie sau alte evenimente sociale deosebite.

ARCOM mai subliniază că includerea acestor sume în buget reprezintă o planificare financiară orientativă și nu presupune utilizarea integrală a fondurilor. Potrivit autorității, orice plată efectivă poate fi realizată doar în limita veniturilor acumulate, în baza unor justificări concrete și cu respectarea normelor de audit și control intern.

Reacția ARCOM vine după ce BANI.MD a publicat, pe 15 iulie, articolul „Generozitate pe bani publici? ARCOM-ul lui Gaibu a pus deoparte aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare”, în care era semnalat faptul că instituția a prevăzut pentru 2026 peste 48,6 milioane de lei pentru remunerarea personalului, dintre care aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare materiale. Ulterior publicării materialului, ARCOM a transmis explicațiile oficiale solicitate de redacție.