Fumigena AGEPI! Modificarea propusă nu are nicio tangență cu legea votată a drepturilor de autor

Organizațiile de gestiune colectivă au sesizat multiple încălcări în noua lege cu privire la drepturile de autor și au solicitat de nenumărate ori modificarea proiectului, însă fără succes. Legea a fost votată și a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2022. Cel mai interesant este că, indirect, AGEPI recunoaște că legea a fost votată cu viteza luminii fără prea multe consultări, în condițiile în care la nici jumătate de an instituția de reglementare a inițiat deja modificarea legii cu transpunerea unei directive europene.

În postarea pe pagina oficială AGEPI spune că în conformitate cu prevederile art. 8 lit. a), art. 9 alin. (1) și (2) din Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală informează despre inițierea elaborării proiectului de lege privind modificarea Legii nr. 230/2022 privind dreptul de autor și drepturile conexe în vederea transpunerii Directivei 2012/28/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind anumite utilizări permise ale operelor orfane.

Transpunerea directivei UE la care face referire AGEPI se referă la utilizarea operelor orfane din biblioteci, arhive fără permisiunea autorilor. În Republica Moldova asemenea opere sunt foarte rare sau practic inexistente. Or, respectiva transpunere nu are niciun impact asupra legii deja votată și intrată în vigoare.

BANI.MD a scris anterior că legea a fost votată grabă cu ignorarea solicitărilor Organizațiilor de gestiune colectiv și a organizațiilor internaționale. AGEPI a mers pe reducerea expres a cotei a plății compensatorii la 0,3% de la 3% și a omis alte prevederi care erau necesare și obligatorii. Este vorba în primul rând de nomenclatorul referitor la echipamentele importate care nu reflectă situația reală. De exemplu mp3 playere nu se mai importă, iar smartphone-urile au fost înlocuite cu telefoane inteligente, respectiv remunerarea pentru drepturile de autor nu mai poate fi încasată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#modificare #Agepi #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.