Aproape 1400 de IMM-uri au beneficiat de suport din partea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului

În anul 2022, aproape 1400 de IMM-uri au beneficiat de suport prin intermediul programelor de suport antreprenorial din gestiunea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). În acest sens, Ministerul Economiei a alocat circa 720 milioane lei sub formă de granturi, garanții financiare, subvenții pentru participare la expoziții și infrastructură de suport. Rezultatele au fost prezentate de ministrul Economiei, Dumitru Alaiba și directorul ODA, Dumitru Pîntea în cadrul unei conferințe de presă.

Astfel, în anul 2022, 1375 de întreprinderi au fost susținute prin diferite forme de suport. Dintre acestea 541 de companii au accesat finanțare nerambursabilă în valoare totală de circa 162 milioane lei, care au menținut sau creat circa 3300 locuri de muncă. Pentru 469 de afaceri au fost oferite garanții financiare în valoare de 554 milioane lei, care au susținut credite de circa 1 miliard lei. În același timp, pentru alte 86 de afaceri au fost rambursate parțial cheltuielile pentru participarea la expoziții, iar 279 de companii au beneficiat de infrastructura de suport din cadrul celor 11 Incubatoare de afaceri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, în anul 2022 au fost lansate 4 instrumente noi: Programul Start pentru Tineri (granturi până la 200 mii lei), Programul de Transformare Digitală (granturi până la 500 mii lei), Programul de Susținere a Inovațiilor Digitale și Startup-urilor Tehnologice (granturi până la 500 mii lei) și Programul de Retehnologizare și Eficiență energetică (granturi până la 2 milioane lei).

#ODA #ministerul economiei #Granturi #subvenții #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.