Explicația Primăriei: Stăuceni rămâne primul fără apă! Furnizorul intră în blocaj și nu poate elibera facturi

Compania „ÎCS „Premier Energy” SRL a început să deconecteze de la energia electrică obiective din dotarea S.A. „Apă-Canal Chișinău” din cauza datoriilor acumulate. În prezent a fost deconectat Sectorul rețele apă Rîșcani și Sectorul rețele de apă Botanica. Contactată de Bani.md, viceprimarul și fostul șef a „Apă-Canal Chișinău” a oferit explicații despre consecințele pentru consumatorii casnici.

Deconectările vizează și locuri de consum din sediul administrativ al furnizorului, ceea ce înseamnă că, odată fiind deconectat de la energia electrică și nu va putea elibera facturi sau înregistra situațiile de avarie. De asemenea, Stăuceni este prima suburbie care va rămâne fără apă în urma deconectărilor.

„Din acele adrese (n.r. – lista locurilor de consum care vor fi deconectate pe 26 ianuarie) au fost deja deconectate trei locații cu mai multe puncte,. Este vorba de sectorul nr. 1 și sectorul nr. 4 – Botanica și Rîșcani, gestiunea rețelelor. Ce înseamnă gestiunea rețelelor ?Deci, este sectorul care asigură intervenția la rețele în cazul de deranjamente, scurgeri sau diferite avarieri. Dacă este deconectată energia electrică, respectiv, noi nu putem înregistra apelurile sau să intervenim în astfel de situații. Acum, „Premier Energy” se află în blocul administrativ, Albișoara 38, dacă se deconectează aici energia electrică, întreaga activitate a operatorului este blocată. Este vorba despre dispecerat, sisteme informaționale SCADA care asigură conexiunea informării cu obiectele strategice. Este vorba, nu în ultimul rând de facturare, dacă nu facturăm, respectiv la sfârșit de lună nu vom avea mijloace financiare cu care am putea să achităm și să închidem o parte din datorii. În listă se regăsesc și obiecte strategice care vizează direct distribuția apei. Este vorba despre stația de pompare din Stăuceni, dacă va fi deconectată energia electrică acolo, Stăuceniul rămâne primul fără apă”, a declarat Irina Gutnic pentru Bani.md.

Datoria totală a S.A. „Apă-Canal Chișinău” constituie deja 73,2 milioane de lei, din care 44,7 milioane de lei conform facturilor cu termenul expirat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Lista locurilor de consum care vor fi deconectate astăzi, 26 ianuarie:

#Deconectări #Energie electrică #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.