UE a lansat un nou preţ de referinţă pentru gazele naturale lichefiate

Autorităţile de reglementare din Uniunea European[ (UE) au lansat un preţ de referinţă nou pentru gazele naturale lichefiate (GNL), ca parte a planurilor de plafonare a preţurilor de referinţă ale gazelor dacă acestea cresc, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, după ce Rusia a redus aprovizionarea, transmite Reuters.

Preţul de referinţă, pe baza preţurilor GNL globale, va fi folosit alături de preţul gazelor în Europa pentru a declanşa o plafonare a preţului de referinţă la gaze, dacă preţurile cresc la un anumit nivel.

Din 15 februarie, preţul gazelor în UE va fi plafonat dacă preţul de referinţă depăşeşte 180 euro/Megawatt oră, timp de trei zile, şi este cu 35 euro/Megawatt oră peste preţul de referinţă GNL.

Preţul de referinţă GNL a fost evaluat la 55,21 euro/Megawatt oră miercuri seară, de Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER).

În decembrie, preţurile la gaze în Europa au depăşit 140 euro/Megawatt oră, dar de atunci au scăzut semnificativ, datorită iernii blânde şi a umplerii aproape complete a facilităţilor de stocare a gazelor din UE.

Evaluarea ACER a preţului de referinţă GNL este o medie a unor preţuri internaţionale la gazele naturale lichefiate.

#pret de referinta #gaz lichefiat #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.