Propagandistul-șef al Rusiei, Lavrov, noi amenințări: Occidentul vrea să transforme Moldova în următoare Ucraină

02 Feb. 2023, 12:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2023, 12:16 // Actual //  bani.md

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, cunoscut pentru acuzațiile false lansate pe bandă rulantă și propaganda anti-occidentală, a susținut într-un interviu pentru televiziunea publică rusă că ”Occidentul vrea să transforme Republica Moldova în următoare Ucraină”.

”Este avută acum în vedere R. Moldova pentru acest rol”, a susţinut Lavrov într-un interviu pentru televiziunea publică rusă Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti.

Reamintim că justificarea Rusiei pentru invadarea Ucrainei este o presupusă provocare din partea Occidentului. În realitatea, Rusia a început invazia Ucrainei încă din 2014, când a anexat ilegal Crimea și a cucerit teritoriile estice.

Lavrov a mai spus că preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ”este nerăbdătoare să intre în NATO. Ea are cetăţenie română şi este pregătită să se unească cu România şi, în general, este dispusă la orice”, a afirmat Lavrov.

Rusia controlează de facto regiunea separatistă moldoveană Transnistria, unde menține mii de soldați și depozite de armament.

Maia Sandu s-a pronunţat în repetate rânduri în favoarea unei victorii a Ucrainei asupra Rusiei şi a declarat că, în caz contrar, ”toţi vor fi în pericol”. Luna trecută, preşedinta Republicii Moldova a afirmat că ”trebuie să oprim Rusia şi să ajutăm Ucraina să câştige războiul”.

O altă ţară din spaţiul postsovietic pe care, potrivit lui Lavrov, Occidentul intenţionează să o folosească împotriva Rusiei este Georgia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Sept. 2026, 09:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 09:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că introducerea sistemului de depozit pentru ambalajele de băuturi va pune în circulație sume de ordinul miliardelor de lei și spune că mecanismul trebuie administrat cu maximă transparență.

Potrivit economistului, în Republica Moldova sunt cumpărate zilnic aproximativ 1,7 milioane de băuturi ambalate în plastic, sticlă sau metal, ceea ce înseamnă peste 600 de milioane de recipiente într-un singur an. Cea mai mare parte a acestora ajunge, în prezent, la gunoi.

„Practic, prin propriul nostru model de consum am creat în numai câțiva ani o problemă ecologică de proporții”, susține Ioniță.

El atrage atenția că volumul ambalajelor continuă să crească rapid, iar în scurt timp consumul ar putea ajunge la aproximativ 2 milioane de recipiente pe zi.

De anul viitor, Guvernul intenționează să introducă sistemul de depozit pentru ambalaje. Potrivit mecanismului anunțat, la cumpărarea unei băuturi consumatorul va achita suplimentar 2 lei pentru ambalaj, sumă care va fi restituită integral atunci când recipientul este returnat.

Ioniță consideră mecanismul corect din punctul de vedere al responsabilizării consumatorilor, însă spune că dimensiunea sa financiară este foarte mare.

Conform estimărilor sale, populația ar putea achita într-un singur an aproximativ 1,4 miliarde de lei sub formă de depozit.

„De aceea îl numesc un fel de quasi-impozit: plata este obligatorie atunci când procurăm produsul, însă avem posibilitatea să recuperăm integral suma dacă returnăm ambalajul”, explică economistul.

Veaceslav Ioniță susține că suma este mai mare decât ceea ce achită anual populația sub formă de impozit pe proprietate și comparabilă cu bugetele cumulate ale unui număr mare de primării.

În aceste condiții, economistul spune că autoritățile trebuie să explice foarte clar cine va administra banii, cum vor fi utilizați și ce se va întâmpla cu sumele aferente ambalajelor care nu vor fi returnate.

„Scopul acestui sistem nu trebuie să fie crearea unei noi surse de profit pentru cineva, ci schimbarea comportamentului nostru”, subliniază Ioniță.

Potrivit lui, cele aproximativ 1,7 milioane de ambalaje aruncate zilnic ar trebui să fie readuse treptat în circuitul de colectare și reciclare.

Economistul urmează să prezinte o analiză mai amplă despre dimensiunea pieței, fluxurile financiare generate de noul mecanism și regulile care, în opinia sa, ar trebui aplicate pentru ca sistemul să fie transparent și eficient.