Omul care îi vânează pe asasinii lui Putin se teme să se întoarcă în Austria: „Mai mulți agenți ruși decât polițiști”

03 Feb. 2023, 06:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Feb. 2023, 06:04 // Actual //  bani.md

​Jurnalistul de investigații bulgar Christo Grozev, investigatorul principal pentru Rusia al grupului, afirmă că este nevoit să se mute din Austria din cauza amenințării pe care o reprezintă serviciile secrete ruse în această țară, relatează The Moscow Times.

El a anunțat acest lucru într-un interviu acordat cotidianului vienez Falter.

„Suspectez că în oraș există mai mulți agenți, informatori și acoliți ai rușilor decât polițiști”, a afirmat el cu privire la capitala austriacă.

El a mai spus că a fost nevoit să își anuleze întoarcerea în Austria după ce mai multe surse ale sale din comunitatea de informații i-au spus că ar fi în pericol dacă face acest lucru. În prezent el se află într-o vizită în Statele Unite.

Jurnalistul bulgar a locuit de aproape 20 de ani la Viena, unde beneficia de protecţia serviciilor de securitate austriece.

Investigațiile de anvergură la care a participat Christo Grozev

În calitate de investigator principal pentru Rusia, Grozev a jucat un rol esențial în anchetele despre presupusa implicare a serviciilor secrete ruse în otrăvirea în Marea Britanie a fostului spion rus Serghei Skripal şi a opozantului rus Alexei Navalnîi în timpul unui zbor în Siberia.

El a participat, de asemenea, la investigaţiile care au identificat doi militari ruşi care ar fi avut legătura cu doborârea în 2014 a unui avion al Malaysia Airlines în estul Ucrainei, în care au murit 298 de persoane.

În luna noiembrie a anului trecut Igor Ghirkin, fostul comandant al separatiștilor pro-ruși din Donbas, a fost condamnat la închisoare pe viață în Olanda pentru rolul său în doborârea avionului. Alături de acesta au mai fost condamnați un fost agent de informații rus și un alt lider al separatiștilor din estul Ucrainei.

Este puțin probabil ca vreunul dintre ei să fie vreodată extrădat de Rusia justiției olandeze.

Jurnalistul bulgar a fost dat în urmărire de Rusia în timp ce locuia în Austria

Grozev a fost dat în urmărire de Rusia în data de 26 decembrie a anului trecut, o măsură despre care afirmă că Moscova nu a justificat-o în vreun fel.

„Încă nu am nicio informaţie cu privire la motivul pentru care sunt căutat, iar singura explicaţie vine de la agenţia de presă de stat RIA Novosti, care susţine că aş fi răspândit ştiri false despre armata rusă”, a declarat el într-un interviu acordat la începutul acestui an.

El a afirmat însă că a fost inclus probabil pe lista neagră a Kremlinului după ce în una din anchetele sale recente i-a identificat pe cei 33 de militari ruşi care ghidează rachetele lansate împotriva unor ținte civile din Ucraina.

Autoritățile ruse au interzis site-ul de investigații Bellingcat la jumătatea lunii iulie, măsură ironizată de fondatorul său la momentul respectiv din moment ce el nu are niciun fel de prezență juridică sau financiară în Rusia.

„În acest caz, problema protecţiei mele depăşeşte interesul meu personal, pentru că, pentru prima oară, o lege destinată cetăţenilor ruşi se aplică cetăţenilor din alte ţări, în special celor din Uniunea Europeană. Aceasta ar fi fără precedent şi ar reprezenta o mare ameninţare pentru toţi jurnaliştii”, a adăugat el.

În cadrul aceluiași interviu el a denunțat și infiltrarea agențiilor de informații ruse în Bulgaria.

„Este periculos pentru mine să merg pe jos prin Plovdivul meu natal (al doilea oraş ca mărime din Bulgaria) sau să mă plimb pe malul mării. Sunt mai relaxat cu familia mea în ţara în care mă aflu”, afirma el la momentul respectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.