Cum justifică consilierul Maiei Sandu munții de gunoaie care vor apărea în coasta Chișinăului

02 Feb. 2023, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Feb. 2023, 17:44 // Actual //  Lupu Eduard

Ador situațiile când deșeurile ajung să fie subiect de dispută pe arena politică, susține, într-o postare pe Facebook, consiliera Maiei Sandu, Iuliana Cantaragiu care anterior a ocupat și funcția de ministru al Mediului.

Poate doar așa reușim să vedem mormanele de gunoaie din jurul nostru, în care ne îngropăm la propriu și la figurat. Acolo găsim de toate, începând de la coji de cartof, terciuri neterminate dimineața, pungi și sticle de plastic, până la ambalaje de chimicale pentru spălat cada, spray-uri cu chimicale pentru șters mobila din casă, baterii cu litium pe care le-am scos de la telecomanda de televizor, becuri cu mercur, acumulatoare cu acizi, etc. Întregul tabel a lui Mendeleev, care, dacă nu este tratat corespunzător, ajunge în ape, pe care cu mare drag le consumăm, că habar nu avem ce este în pahar, fiindcă toate aceste elemente și substanțe chimice nu strigă. Apoi facem rând la policlinici, spitale, ne plângem cât de bolnavi 🩻 suntem, invocăm statistici de îmbolnăviri cu cancer, nu am să continui șirul, că-l cunoașteți și singuri. Și asta este rezultatul jocurilor între politicienii slabi, ipocriți, frustrați, orgolioși, care nu vor de facto să soluționeze o problemă reală, ci vor pur și simplu să mai câștige un mandat. Întrebarea mea este: mandatul de primar vă trebuie pentru ce?

Asta-i partea filosofică a problemei. Acum partea tehnică și foarte pragmatică.

În Republica Moldova, strategic vorbind, gestionarea deșeurilor este planificată a fi organizată la nivel de regiuni, numite Zone de gestionare a deșeurilor. Au fost stabilite 8 astfel de zone pe întreaga țară, iar cea din centru este zona 4, unde intră toate localitățile din mun. Chișinău și din r-nele Criuleni, Dubăsari, Strășeni, Anenii Noi, Hîncești, Ialoveni. Asta înseamnă că 273 localități cu un număr de 1 040 500 de oameni ar avea șansa să fie deserviți de un serviciu civilizat de gestionare a deșeurilor, cu tratarea tuturor fracțiilor într-un mod care să elimine poluarea apelor, solului și aerului, dacă politicienii s-ar gândi la oameni.

Cum se vrea a fi creat sistemul de gestionare a deșeurilor în zona 4? La nivel de zonă se dorește a fi construit un Centru de gestionare a deșeurilor, unde va fi aplicată tehnologia de trate mecano-biologică a deșeurilor, cu toate componentele sale: sortarea tuturor deșeurilor, fracțiile recilabile merg la agenți economici pentru reciclare, fracția solidă nerecilabilă merge la agenții economici producători de energie, fracția organică merge la biodigestie, de unde se captează biogaz, care tot se transformă în energie, ulterior organica se transformă în compost, care este utilizat ca îngrășământ, și o pondere mică de deșeuri este înhumat la poligon, care are straturi de protecție cu geomembrană pentru a evita poluarea apelor. În paralel cu construcția acestui Centru, toate gunoiștile din cele 273 de localități vor fi lichidate.

Eu personal am văzut astfel de Centre de gestionare a deșeurilor în Lituania și în Finlanda și mi-aș dori să avem această șansă și în Moldova. În poze sunt câteva exemple de astfel de Centre construite în Lituania, Croația, Grecia. Scopul acestui Centru de gestionare a deșeurilor este de a valorifica/recicla o pondere cât mai mare de deșeuri și de a înhuma o pondere cât mai mică de deșeuri.

În general, de la un astfel de sistem au de câștigat toți: oamenii, autoritățile publice locale, agenții economici. Pe lângă avantajele de mediu, sunt și o mulțime de avantaje economice. Astfel, colectarea centralizată și sortarea deșeurilor deschide o piață nouă pentru recilatori, apar materii prime secundare care pot fi utilizate de producători fie pe piața internă, fie să meargă la export. Iar pe lângă avantajele de mediu și economice, mai sunt și cele sociale. Cu dezvoltarea reciclatorilor, apar locuri noi de muncă, salarii în bugetele familiilor, pe de o parte, și prin gestionarea adecvată a deșeurilor, oamenii din toate cele 273 de localități devin mai sănătoși și mai puțini bani cheltuiesc pe pastile și medici.

Circul pe care l-a făcut Ceban azi la Stăuceni este doar un joc pentru a crea impresii eronate și pentru a manipula, joc care ține ostatici ai mormanelor de gunoaie toți cei peste 1 milion de oameni din cele 273 de localități din mun. Chișinău și din r-nele Criuleni, Dubăsari, Strășeni, Anenii Noi, Hîncești, Ialoveni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Apr. 2024, 11:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
25 Apr. 2024, 11:37 // Actual //  Lupu Eduard

Jumătate dintre companiile imobiliare din Europa Centrală (49%) estimează că investițiile în domeniu vor crește în acest an și doar 19% se așteaptă la o scădere (față de 51% în 2023), pe fondul îmbunătățirii percepției cu privire la potențialul de creștere din această piață, potrivit studiului Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2024, citat în comunicatul de presă.

„De altfel, 40% din participanții la studiu anticipează o creștere a activității pe piață în acest an, față de 15% cu un an în urmă, iar proporția celor care prevăd o scădere s-a redus la 16%, de la 57% în 2023. În acest context, investitorii intenționează să se concentreze pe proiecte noi (31%) sau pe atragerea de fonduri pentru plasamente viitoare (19%). O treime dintre aceștia se așteaptă ca eficiența portofoliului lor să se îmbunătățească, de două ori mai mulți decât cei care estimează o deteriorare a acesteia. Sectorul industrial este în continuare perceput ca fiind cel mai competitiv (31%), urmat de cel rezidențial (21%)”, potrivit studiului Deloitte.

Conform comunicatului, în rândul dezvoltatorilor, cea mai importantă tendință în 2024 pare a fi reprofilarea pe alte segmente ale pieței, având în vedere că un sfert dintre aceștia iau în calcul o astfel de schimbare. Acest trend se manifestă cel mai pregnant printre dezvoltatorii de birouri și de spații comerciale – trei sferturi, respectiv jumătate dintre aceștia susțin că se vor concentra pe alte sectoare în 2024 (în principal active cu destinație mixtă sau proiecte rezidențiale pentru închiriere). Printre provocările cu care se confruntă dezvoltatorii în acest an se remarcă cele legate de finanțare (26%), urmate de cele care implică achiziția de terenuri pentru dezvoltări viitoare (23%), în perspectiva redresării economice, și de comercializare (18%).

„Temperarea activității din piața de birouri se remarcă și în România, încă din 2023, iar tranzacțiile care încă se mai derulează au ca obiect renegocierea contractelor de închiriere, cu accent pe flexibilizarea clauzelor, sau prelungirea perioadei contractuale. În schimb, în privința proiectelor de tip retail, piața locală se diferențiază de cea regională, dat fiind că există multe proiecte în derulare și apetit crescut pentru investiții pe acest segment, stimulate de perspectiva reducerii inflației și, implicit, de creșterea puterii de cumpărare a populației. Segmentul industrial beneficiază de perspective de creștere, date fiind situația geo-politică, stocul insuficient de astfel de spații la nivel național și fenomenul de friendshoring, respectiv tendința globală și regională de relocare sau, respectiv, de construire a diverselor unități de producție în statele aliate din punct de vedere politic”, a declarat Irina Dimitriu, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal, lider al serviciilor de consultanță pentru sectorul imobiliar în cadrul Deloitte România.

Deloitte derulează Real Estate Confidence Survey for Central Europe începând din 2019 pentru a afla percepția profesioniștilor din domeniu cu privire la evoluția pieței în regiune. La sondaj participă trei categorii de respondenți, respectiv dezvoltatori, investitori și consultanți specializați în domeniul imobiliar. La ediția din acest an au participat, în principal, jucători din Polonia (33%), Cehia (24%), Ungaria (10%), iar 24% dintre participanți operează pe mai multe piețe din Europa Centrală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău