Cum justifică consilierul Maiei Sandu munții de gunoaie care vor apărea în coasta Chișinăului

02 Feb. 2023, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2023, 17:44 // Actual //  bani.md

Ador situațiile când deșeurile ajung să fie subiect de dispută pe arena politică, susține, într-o postare pe Facebook, consiliera Maiei Sandu, Iuliana Cantaragiu care anterior a ocupat și funcția de ministru al Mediului.

Poate doar așa reușim să vedem mormanele de gunoaie din jurul nostru, în care ne îngropăm la propriu și la figurat. Acolo găsim de toate, începând de la coji de cartof, terciuri neterminate dimineața, pungi și sticle de plastic, până la ambalaje de chimicale pentru spălat cada, spray-uri cu chimicale pentru șters mobila din casă, baterii cu litium pe care le-am scos de la telecomanda de televizor, becuri cu mercur, acumulatoare cu acizi, etc. Întregul tabel a lui Mendeleev, care, dacă nu este tratat corespunzător, ajunge în ape, pe care cu mare drag le consumăm, că habar nu avem ce este în pahar, fiindcă toate aceste elemente și substanțe chimice nu strigă. Apoi facem rând la policlinici, spitale, ne plângem cât de bolnavi 🩻 suntem, invocăm statistici de îmbolnăviri cu cancer, nu am să continui șirul, că-l cunoașteți și singuri. Și asta este rezultatul jocurilor între politicienii slabi, ipocriți, frustrați, orgolioși, care nu vor de facto să soluționeze o problemă reală, ci vor pur și simplu să mai câștige un mandat. Întrebarea mea este: mandatul de primar vă trebuie pentru ce?

Asta-i partea filosofică a problemei. Acum partea tehnică și foarte pragmatică.

În Republica Moldova, strategic vorbind, gestionarea deșeurilor este planificată a fi organizată la nivel de regiuni, numite Zone de gestionare a deșeurilor. Au fost stabilite 8 astfel de zone pe întreaga țară, iar cea din centru este zona 4, unde intră toate localitățile din mun. Chișinău și din r-nele Criuleni, Dubăsari, Strășeni, Anenii Noi, Hîncești, Ialoveni. Asta înseamnă că 273 localități cu un număr de 1 040 500 de oameni ar avea șansa să fie deserviți de un serviciu civilizat de gestionare a deșeurilor, cu tratarea tuturor fracțiilor într-un mod care să elimine poluarea apelor, solului și aerului, dacă politicienii s-ar gândi la oameni.

Cum se vrea a fi creat sistemul de gestionare a deșeurilor în zona 4? La nivel de zonă se dorește a fi construit un Centru de gestionare a deșeurilor, unde va fi aplicată tehnologia de trate mecano-biologică a deșeurilor, cu toate componentele sale: sortarea tuturor deșeurilor, fracțiile recilabile merg la agenți economici pentru reciclare, fracția solidă nerecilabilă merge la agenții economici producători de energie, fracția organică merge la biodigestie, de unde se captează biogaz, care tot se transformă în energie, ulterior organica se transformă în compost, care este utilizat ca îngrășământ, și o pondere mică de deșeuri este înhumat la poligon, care are straturi de protecție cu geomembrană pentru a evita poluarea apelor. În paralel cu construcția acestui Centru, toate gunoiștile din cele 273 de localități vor fi lichidate.

Eu personal am văzut astfel de Centre de gestionare a deșeurilor în Lituania și în Finlanda și mi-aș dori să avem această șansă și în Moldova. În poze sunt câteva exemple de astfel de Centre construite în Lituania, Croația, Grecia. Scopul acestui Centru de gestionare a deșeurilor este de a valorifica/recicla o pondere cât mai mare de deșeuri și de a înhuma o pondere cât mai mică de deșeuri.

În general, de la un astfel de sistem au de câștigat toți: oamenii, autoritățile publice locale, agenții economici. Pe lângă avantajele de mediu, sunt și o mulțime de avantaje economice. Astfel, colectarea centralizată și sortarea deșeurilor deschide o piață nouă pentru recilatori, apar materii prime secundare care pot fi utilizate de producători fie pe piața internă, fie să meargă la export. Iar pe lângă avantajele de mediu și economice, mai sunt și cele sociale. Cu dezvoltarea reciclatorilor, apar locuri noi de muncă, salarii în bugetele familiilor, pe de o parte, și prin gestionarea adecvată a deșeurilor, oamenii din toate cele 273 de localități devin mai sănătoși și mai puțini bani cheltuiesc pe pastile și medici.

Circul pe care l-a făcut Ceban azi la Stăuceni este doar un joc pentru a crea impresii eronate și pentru a manipula, joc care ține ostatici ai mormanelor de gunoaie toți cei peste 1 milion de oameni din cele 273 de localități din mun. Chișinău și din r-nele Criuleni, Dubăsari, Strășeni, Anenii Noi, Hîncești, Ialoveni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Aug. 2026, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Aug. 2026, 16:30 // Actual //  Grîu Tatiana

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!