Cum justifică consilierul Maiei Sandu munții de gunoaie care vor apărea în coasta Chișinăului

02 Feb. 2023, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2023, 17:44 // Actual //  bani.md

Ador situațiile când deșeurile ajung să fie subiect de dispută pe arena politică, susține, într-o postare pe Facebook, consiliera Maiei Sandu, Iuliana Cantaragiu care anterior a ocupat și funcția de ministru al Mediului.

Poate doar așa reușim să vedem mormanele de gunoaie din jurul nostru, în care ne îngropăm la propriu și la figurat. Acolo găsim de toate, începând de la coji de cartof, terciuri neterminate dimineața, pungi și sticle de plastic, până la ambalaje de chimicale pentru spălat cada, spray-uri cu chimicale pentru șters mobila din casă, baterii cu litium pe care le-am scos de la telecomanda de televizor, becuri cu mercur, acumulatoare cu acizi, etc. Întregul tabel a lui Mendeleev, care, dacă nu este tratat corespunzător, ajunge în ape, pe care cu mare drag le consumăm, că habar nu avem ce este în pahar, fiindcă toate aceste elemente și substanțe chimice nu strigă. Apoi facem rând la policlinici, spitale, ne plângem cât de bolnavi 🩻 suntem, invocăm statistici de îmbolnăviri cu cancer, nu am să continui șirul, că-l cunoașteți și singuri. Și asta este rezultatul jocurilor între politicienii slabi, ipocriți, frustrați, orgolioși, care nu vor de facto să soluționeze o problemă reală, ci vor pur și simplu să mai câștige un mandat. Întrebarea mea este: mandatul de primar vă trebuie pentru ce?

Asta-i partea filosofică a problemei. Acum partea tehnică și foarte pragmatică.

În Republica Moldova, strategic vorbind, gestionarea deșeurilor este planificată a fi organizată la nivel de regiuni, numite Zone de gestionare a deșeurilor. Au fost stabilite 8 astfel de zone pe întreaga țară, iar cea din centru este zona 4, unde intră toate localitățile din mun. Chișinău și din r-nele Criuleni, Dubăsari, Strășeni, Anenii Noi, Hîncești, Ialoveni. Asta înseamnă că 273 localități cu un număr de 1 040 500 de oameni ar avea șansa să fie deserviți de un serviciu civilizat de gestionare a deșeurilor, cu tratarea tuturor fracțiilor într-un mod care să elimine poluarea apelor, solului și aerului, dacă politicienii s-ar gândi la oameni.

Cum se vrea a fi creat sistemul de gestionare a deșeurilor în zona 4? La nivel de zonă se dorește a fi construit un Centru de gestionare a deșeurilor, unde va fi aplicată tehnologia de trate mecano-biologică a deșeurilor, cu toate componentele sale: sortarea tuturor deșeurilor, fracțiile recilabile merg la agenți economici pentru reciclare, fracția solidă nerecilabilă merge la agenții economici producători de energie, fracția organică merge la biodigestie, de unde se captează biogaz, care tot se transformă în energie, ulterior organica se transformă în compost, care este utilizat ca îngrășământ, și o pondere mică de deșeuri este înhumat la poligon, care are straturi de protecție cu geomembrană pentru a evita poluarea apelor. În paralel cu construcția acestui Centru, toate gunoiștile din cele 273 de localități vor fi lichidate.

Eu personal am văzut astfel de Centre de gestionare a deșeurilor în Lituania și în Finlanda și mi-aș dori să avem această șansă și în Moldova. În poze sunt câteva exemple de astfel de Centre construite în Lituania, Croația, Grecia. Scopul acestui Centru de gestionare a deșeurilor este de a valorifica/recicla o pondere cât mai mare de deșeuri și de a înhuma o pondere cât mai mică de deșeuri.

În general, de la un astfel de sistem au de câștigat toți: oamenii, autoritățile publice locale, agenții economici. Pe lângă avantajele de mediu, sunt și o mulțime de avantaje economice. Astfel, colectarea centralizată și sortarea deșeurilor deschide o piață nouă pentru recilatori, apar materii prime secundare care pot fi utilizate de producători fie pe piața internă, fie să meargă la export. Iar pe lângă avantajele de mediu și economice, mai sunt și cele sociale. Cu dezvoltarea reciclatorilor, apar locuri noi de muncă, salarii în bugetele familiilor, pe de o parte, și prin gestionarea adecvată a deșeurilor, oamenii din toate cele 273 de localități devin mai sănătoși și mai puțini bani cheltuiesc pe pastile și medici.

Circul pe care l-a făcut Ceban azi la Stăuceni este doar un joc pentru a crea impresii eronate și pentru a manipula, joc care ține ostatici ai mormanelor de gunoaie toți cei peste 1 milion de oameni din cele 273 de localități din mun. Chișinău și din r-nele Criuleni, Dubăsari, Strășeni, Anenii Noi, Hîncești, Ialoveni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.