Bogații lumii nu sunt afectați de criză. Continuă să cumpere automobile scumpe

În 2022 profitul net al constructorului italian Ferrari a crescut cu 13% și a constituit 939 milioane de euro. Profitul a crescut graţie majorării vânzărilor de automobile sportive, ceea ce demonstrează că oamenii bogați continuă nu sunt afectați de criză.

Astfel, în 2022 veniturile Ferrari au crescut cu 19,3%, până la 5,095 miliarde de euro. De asemenea, anul trecut constructorul auto a livrat 13.221 automobile, numărul fiind în creștere cu 18,5%.

Portofoliul de produse al Ferrari pentru anul 2022 a inclus nouă modele cu motoare pe combustie şi trei modele hibride, care au reprezentat 78% şi respectiv 22% din livrările totale.

Ferrari a majorat preţurile pentru unele modele şi profită de faptul că bogaţii sunt mai puţin afectaţi de explozia inflaţiei şi creşterea dobânzilor. Constructorul italian se pregăteşte să facă trecerea la vehiculele electrice şi să îşi transforme uzina sa din nordul Italiei într-un hub pentru producţia de vehicule pe baterii.

Comparativ, în 2021, Ferrari a livrat un număr record de 11.155 de autovehicule, a realizat o cifră de afaceri de 4,271 miliarde de euro şi un profit net de 833 milioane de euro.

Constructorul auto italian are planuri grandioase și pentru 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#automobile scumpe #ferrari #vanzari #oameni bogați #profit #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.