Omul care îi vânează pe asasinii lui Putin se teme să se întoarcă în Austria: „Mai mulți agenți ruși decât polițiști”

03 Feb. 2023, 06:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Feb. 2023, 06:04 // Actual //  bani.md

​Jurnalistul de investigații bulgar Christo Grozev, investigatorul principal pentru Rusia al grupului, afirmă că este nevoit să se mute din Austria din cauza amenințării pe care o reprezintă serviciile secrete ruse în această țară, relatează The Moscow Times.

El a anunțat acest lucru într-un interviu acordat cotidianului vienez Falter.

„Suspectez că în oraș există mai mulți agenți, informatori și acoliți ai rușilor decât polițiști”, a afirmat el cu privire la capitala austriacă.

El a mai spus că a fost nevoit să își anuleze întoarcerea în Austria după ce mai multe surse ale sale din comunitatea de informații i-au spus că ar fi în pericol dacă face acest lucru. În prezent el se află într-o vizită în Statele Unite.

Jurnalistul bulgar a locuit de aproape 20 de ani la Viena, unde beneficia de protecţia serviciilor de securitate austriece.

Investigațiile de anvergură la care a participat Christo Grozev

În calitate de investigator principal pentru Rusia, Grozev a jucat un rol esențial în anchetele despre presupusa implicare a serviciilor secrete ruse în otrăvirea în Marea Britanie a fostului spion rus Serghei Skripal şi a opozantului rus Alexei Navalnîi în timpul unui zbor în Siberia.

El a participat, de asemenea, la investigaţiile care au identificat doi militari ruşi care ar fi avut legătura cu doborârea în 2014 a unui avion al Malaysia Airlines în estul Ucrainei, în care au murit 298 de persoane.

În luna noiembrie a anului trecut Igor Ghirkin, fostul comandant al separatiștilor pro-ruși din Donbas, a fost condamnat la închisoare pe viață în Olanda pentru rolul său în doborârea avionului. Alături de acesta au mai fost condamnați un fost agent de informații rus și un alt lider al separatiștilor din estul Ucrainei.

Este puțin probabil ca vreunul dintre ei să fie vreodată extrădat de Rusia justiției olandeze.

Jurnalistul bulgar a fost dat în urmărire de Rusia în timp ce locuia în Austria

Grozev a fost dat în urmărire de Rusia în data de 26 decembrie a anului trecut, o măsură despre care afirmă că Moscova nu a justificat-o în vreun fel.

„Încă nu am nicio informaţie cu privire la motivul pentru care sunt căutat, iar singura explicaţie vine de la agenţia de presă de stat RIA Novosti, care susţine că aş fi răspândit ştiri false despre armata rusă”, a declarat el într-un interviu acordat la începutul acestui an.

El a afirmat însă că a fost inclus probabil pe lista neagră a Kremlinului după ce în una din anchetele sale recente i-a identificat pe cei 33 de militari ruşi care ghidează rachetele lansate împotriva unor ținte civile din Ucraina.

Autoritățile ruse au interzis site-ul de investigații Bellingcat la jumătatea lunii iulie, măsură ironizată de fondatorul său la momentul respectiv din moment ce el nu are niciun fel de prezență juridică sau financiară în Rusia.

„În acest caz, problema protecţiei mele depăşeşte interesul meu personal, pentru că, pentru prima oară, o lege destinată cetăţenilor ruşi se aplică cetăţenilor din alte ţări, în special celor din Uniunea Europeană. Aceasta ar fi fără precedent şi ar reprezenta o mare ameninţare pentru toţi jurnaliştii”, a adăugat el.

În cadrul aceluiași interviu el a denunțat și infiltrarea agențiilor de informații ruse în Bulgaria.

„Este periculos pentru mine să merg pe jos prin Plovdivul meu natal (al doilea oraş ca mărime din Bulgaria) sau să mă plimb pe malul mării. Sunt mai relaxat cu familia mea în ţara în care mă aflu”, afirma el la momentul respectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.