Cine a fost cel mai mare sponsor al Republicii Moldova în 2022. UE a dat cei mai mulți bani

06 Feb. 2023, 11:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Feb. 2023, 11:25 // Actual //  MD Bani

Uniunea Europeană și statele ei membre sunt principalii finanțatori externi ai bugetului de stat al Republicii Moldova. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în 2022, cele mai multe fonduri externe au venit din partea țărilor și instituțiilor UE, în valoare totală de 5,5 miliarde de lei. Printre finanțatorii externi ai Republicii Moldova se numără Banca Mondială precum și Fondul Monetar Internațional (FMI).

Așadar, în 2022, Uniunea Europeană și statele ei membri au adus în bugetul Republicii Moldova 5,5 miliarde de lei. Mai mult de jumătate dintre acestea au fost debursate sub formă de grant.

Anul trecut, Republica Moldova a încasat două granturi în valoare cumulativă de 1,7 miliarde de lei din partea Comisiei Europene. Guvernul Germaniei a debursat un grant de 805,4 milioane de lei, iar cel al României – 199,9 milioane de lei, anunță Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

În ceea ce privește împrumuturile, Agenția Franceză pentru Dezvoltare a contribuit cu 1,5 miliarde de lei la bugetul de stat al Republicii Moldova, iar Comisia Europeană și Polonia – cu alte 692,4 și 387 milioane de lei, respectiv. De asemenea, Banca Europeană de Investiții (BEI) a debursat 153,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

La rândul său, Banca Mondială a contribuit cu peste 2,9 miliarde de lei sub formă de împrumuturi și peste un miliard de lei sub formă de granturi.

Fondul Monetar Internațional a oferit Republicii Moldova, în 2022, peste 3,2 miliarde de lei sub formă de împrumuturi.

În total, în 2022, partenerii externi ai Republicii Moldova au transferat 12,7 miliarde de lei în bugetul țării.

Foto: Facebook/European Union in the Republic of Moldova

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.