Patriarhul Kiril a fost spion rus în timpul Războiului Rece. În KGB avea numele de cod „Mihailov”

06 Feb. 2023, 11:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Feb. 2023, 11:38 // Actual //  Lupu Eduard

Kiril, care a devenit patriarhul ortodox al Rusiei, iar apoi un susţinător apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a lucrat sub numele de cod ”Mihailov” – în anii ’70 – pentru KGB, serviciul de informaţii externe al Uniunii Sovietice, în timpul Războiului Rece, dezvăluie cotidienele elveţiene Le Matin Dimanche şi Sonntagszeitung, care citează arhive declasificate, citat de Newsinfrance.

O fişă – întocmită de către poliţia federală – ”confirmă că «monseniorul Kiril»”, cum este numit în acest document, ”face parte din KGB”, spionajul URSS.

Cele două publicaţii au consultat fişa la Arhivele federale elveţiene.

La începutul anilor ’70, patriarhul, care susţine cu fervoare invazia Ucrainei de către Rusia, trăia la Geneva, unde reprezenta în mod oficial Patriarhia de la Moscova pe lângă Consiliul Ecumenic al Bisericilor (COE).

Misiunea lui Kiril – al cărui nume de cod era ”Mihailov” – era de a influenţa acest Consiliu, în care KGB s-a infiltrat în anii ’70 şi ’80.

Obiectivul sovieticilor era să determine instituţia de la Geneva să denunţe Statele Unite şi pe aliaţii acestora şi să le tempereze criticile împotriva lipsei libertăţii religioase în URSS, scriu cele două cotidiane, care subliniază că Buserica Ortodixă Rusă ”refuză să facă vreun comentariu despre activitatea de spionaj a lui Chiril la Geneva”.

Consiliul Ecumenic al Bisericilor declară celor două ziare că ”nu deţine informaţii” despre acest subiect.

Le Matin Dimanche l-a intervievat pe nepotul patriarhului, Mihail Gundiaev, care i-a succedat în calitate de reprezentant al Patriarhiei de la Moscova la Geneva, care spune că unchiul său ”nu era un agent, chiar dacă era supus controlului strict al KGB”.

Iar acest lucru ”nu a afectat sinceritatea angajamentului său în activitatea ecumenică pe lângă alte biserici”, subliniază el.

”El a venit de cel puţin 43 de ori în Elveţia”, scrie Le Matin Dimanche, care precizează că ”în afară de venirea sa la schi – unde în 2007, şi-a rupt piciorul pe o pistă elveţiană -, diplomaţia religioasă, spionajul şi finaţele l-au readus neîncetat pe Chiril în Alpi sau pe malul Lacului Leman”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Mart. 2023, 17:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
22 Mart. 2023, 17:45 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Reconstruirea economiei Ucrainei, după invazia declanşată de Rusia în urmă cu un an, este estimată în prezent să coste 411 miliarde de euro, de 2,6 ori mai mult decât Produsul Intern Brut al Ucrainei în anul 2022, arată un nou studiu realizat de Banca Mondială, Naţiunile Unite, Comisia Europeană şi Ucraina, transmite Reuters.

Potrivit informațiilor, estimarea acoperă un an de la debutul invaziei ruseşti şi cuantifică pagubele fizice directe provocate infrastructurii şi clădirilor, impactul asupra vieţii şi mijloacelor de trai ale oamenilor precum şi costul reconstrucţiei.

Suma de 411 miliarde de dolari reprezintă o revizuire dramatică faţă de estimarea anterioară de 349 miliarde de dolari, avansată de Banca Mondială în luna septembrie a anului trecut.

Noua estimare vine la o zi după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că a ajuns la un acord cu Guvernul ucrainean pentru un acord pe patru ani în valoare totală de 15,6 miliarde de dolari. Acordul cu FMI ar putea permite autorităţilor de la Kiev să obţină ajutoare suplimentare, în valoare de miliarde de dolari, de la alte organisme, după ce va fi aprobat de boardul FMI, în următoarele săptămâni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit unei evaluări rapide cu privire la nevoile urgente, Ucraina va avea nevoie de 14 miliarde de dolari pentru reconstrucţia prioritară în 2023, ceea ce va necesita o finanţare de 11 miliarde de dolari peste ceea ce este prevăzut în bugetul Ucrainei pentru acest an.

Aproximativ 22% din necesităţile de reconstrucţie sunt în sectorul transportului, în timp ce 17% sunt în domeniul locuinţelor, 11% în sectorul energiei şi 7% în agricultură.

Comparativ cu precedentele estimări, cea mai mare revizuire a fost realizată în ceea ce priveşte necesităţile din sectorul energiei, unde pagubele sunt acum de cinci ori peste nivelul din luna iunie 2022, susţine Banca Mondială. Cele mai mari creşteri au fost în regiunile de pe linia frontului precum Doneţk, Harkov, Lugansk şi Herson, care au fost vizate cu precădere de atacurile cu rachete ruseşti începând din luna octombrie.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău