Patriarhul Kiril a fost spion rus în timpul Războiului Rece. În KGB avea numele de cod „Mihailov”

06 Feb. 2023, 11:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Feb. 2023, 11:38 // Actual //  bani.md

Kiril, care a devenit patriarhul ortodox al Rusiei, iar apoi un susţinător apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a lucrat sub numele de cod ”Mihailov” – în anii ’70 – pentru KGB, serviciul de informaţii externe al Uniunii Sovietice, în timpul Războiului Rece, dezvăluie cotidienele elveţiene Le Matin Dimanche şi Sonntagszeitung, care citează arhive declasificate, citat de Newsinfrance.

O fişă – întocmită de către poliţia federală – ”confirmă că «monseniorul Kiril»”, cum este numit în acest document, ”face parte din KGB”, spionajul URSS.

Cele două publicaţii au consultat fişa la Arhivele federale elveţiene.

La începutul anilor ’70, patriarhul, care susţine cu fervoare invazia Ucrainei de către Rusia, trăia la Geneva, unde reprezenta în mod oficial Patriarhia de la Moscova pe lângă Consiliul Ecumenic al Bisericilor (COE).

Misiunea lui Kiril – al cărui nume de cod era ”Mihailov” – era de a influenţa acest Consiliu, în care KGB s-a infiltrat în anii ’70 şi ’80.

Obiectivul sovieticilor era să determine instituţia de la Geneva să denunţe Statele Unite şi pe aliaţii acestora şi să le tempereze criticile împotriva lipsei libertăţii religioase în URSS, scriu cele două cotidiane, care subliniază că Buserica Ortodixă Rusă ”refuză să facă vreun comentariu despre activitatea de spionaj a lui Chiril la Geneva”.

Consiliul Ecumenic al Bisericilor declară celor două ziare că ”nu deţine informaţii” despre acest subiect.

Le Matin Dimanche l-a intervievat pe nepotul patriarhului, Mihail Gundiaev, care i-a succedat în calitate de reprezentant al Patriarhiei de la Moscova la Geneva, care spune că unchiul său ”nu era un agent, chiar dacă era supus controlului strict al KGB”.

Iar acest lucru ”nu a afectat sinceritatea angajamentului său în activitatea ecumenică pe lângă alte biserici”, subliniază el.

”El a venit de cel puţin 43 de ori în Elveţia”, scrie Le Matin Dimanche, care precizează că ”în afară de venirea sa la schi – unde în 2007, şi-a rupt piciorul pe o pistă elveţiană -, diplomaţia religioasă, spionajul şi finaţele l-au readus neîncetat pe Chiril în Alpi sau pe malul Lacului Leman”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Ian. 2026, 17:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!